Statul paralel cu bibliografie

March 4, 2026ADMINISTRAȚIE, EDITORIAL, HARD NEWSInsiderTM

Există multe mituri despre România. Că ar fi o țară agrară. Că ar avea sol fertil. Că agricultura e viitorul. Dar dacă citești cu atenție sentința penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată chiar ieri (4 martie 2026), pe baza unui dosar coordonat de procurorii DNA Timișoara, te ia cu friguri. De fapt, descoperi că, datorită intereselor politice meschine, adevărata specialitate a agriculturii românești nu mai este grâul, ci servilismul funcționarului public, crescut în condiții stricte și controlate. Nu pe câmp, ci în laboratoarele PSD. Fără fotosinteză, ci doar cu doctrină social-democrata.

De aia, azi, în România, există două tipuri de agricultură. Una care încearcă să producă mâncare, alta care crește funcționari publici cu carnete de partid. Prima ține de ploaie, sol și subvenții. A doua depinde de influență, telefon, prietenii și subiecte de concurs, scurse înainte de examen. Exact asta rezultă din cele 250 de file ale dispozitivului instanței de judecată, aproape la fiecare paragraf. Mai exact că, în Ministerul Agriculturii, funcționează un sistem aproape didactic de cultivare a funcțiilor publice… cu dedicație. Pe scurt, în loc să planteze pomi, la ordin politic, se plantau șefi, indiferent de anotimp.

Metoda e descrisă, în detaliu, în dosarul care a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara. Personajul principal al acestei povești este Adrian-Ionuț Chesnoiu de la PSD, fost ministru al Agriculturii, până în vara lui 2022, când a fost trimis în judecată. În distribuția secundară apar Andrei-Cristian Răducan, director general adjunct în minister, Sandu Aurel, fost militar STS devenit candidat la o funcție de conducere, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin-Ionuț, aspiranți la conducerea unor direcții agricole teritoriale, și Corobea Mihai-Cosmin, candidat pentru un post de consilier superior în minister.

Ca în multe dosare de corupție, și în povestea asta, care nu face decât să arate fața hidoasă a angajărilor în sistemului public, a existat un denunțător, care a schimbat cursul poveștii și deznodământul. În acest caz a fost Jâjâie Aurora-Luminița, director al Direcției Management Resurse Umane din Ministerul Agriculturii. Da, ea e cea care a descris procurorilor modul în care ar fi fost organizate concursurile cu dedicație, la ordinul politic al PSD. Și tot datorită ei, ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe fostul ministru al agriculturii la 4 ani de închisoare cu executare.

Pe lângă ministrul Adrian Chesnoiu, condamnări au primit mai mulți foști angajați din Ministerul Agriculturii sau apropiați ai fostului demnitar PSD:

Andrei Răducan, fost director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare.
Aurel Sandu, fost șef serviciu în cadrul Ministerului, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Mihai Corobea, fost consilier în cadrul Ministerului, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Mihai Pârv, fost director adjunct la Direcția pentru Agricultură Județeană Arad, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Ionuț Lăscaie, lider PSD Dâmbovița, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Memoriu de angajare

Pe scurt, reamintim doar că, așa cum rezultă din rechizitoriul DNA Timișoara, procurorii l-au acuzat pe fostul ministru al agriculturii că le-a cerut unor subordonați să furnizeze unor apropiați subiectele pentru concurs. Ba chiar ar fi făcut presiuni asupra unor subalterni să îl angajeze pe unul dintre candidați, deși acesta nu trecuse probele concursului. Și cel mai bine se văd toate aceste lucruri din declarațiile de la dosar, acolo unde Jâjâie Aurora-Luminița povestește că ministrul PSD i-ar fi cerut să scoată la concurs o serie de posturi pentru relații și obligații de partid. Oricum, din interceptările telefonice, aflate în dosar, se vede clar că favoriții ministrului Adrian Chesnoiu de la PSD nu erau deloc stresați pe tema examenului de stat.

Și cel mai bun exemplu din dosar e cel al unui fost ofițer STS pensionat, Sandu Aurel, care urma, după testare, să fie uns pe o funcție de șef serviciu în Ministerul Agriculturii. În mod normal, pentru orice muritor de rând, procedura standard ar fi arătat așa: publicarea anunțului, bibliografie, probă scrisă, interviu și evaluare obiectivă. Doar că, în cazul pilei PSD, așa cum rezultă din probele de la dosarul DNA Timișoara, procedura e început invers. Prima dată, înainte de toate, ministrul Chesnoiu a decis cine trebuie să câștige ciolanul. Apoi, prin presiuni la subordonați, a dispus modificarea fișei postului, ca să se potrivească cu CV-ul candidatului. Și s-a mai umblat un pic la anunțul de concurs, ca să nu fie înghesuială!

În fine, la ordin, s-a decis ca, după stabilirea bibliografiei, subiectele să fie transmise candidatului, înainte de concurs. Cu mențiunea expresă că, dacă tot nu iese bine, se vor ajusta punctajele. Din pix și din mers! Apoi, s-a trecut la finețuri! În primă fază, s-a întocmit tematica concursului, care conținea vreo 12 acte normative. Ceea ce pentru un funcționar obișnuit, ar fi însemnat să studieze zile sau săptămâni. Dar nu pentru pila ministrului Chesnoiu de la PSD, care, conform anchetei, a primit totul de-a gata: două articole din Codul administrativ, o lege privind construcțiile și o una privind apărarea împotriva incendiilor. Cu alte cuvinte, din toată bibliografia, practic subiectele de examen.

Din păcate, trișatul nu a fost suficient pentru Sandu Aurel de la STS. Chiar și cu subiectele în avans, candidatul favorit nu ar fi reușit să obțină punctajul minim de 70 de puncte. De fapt, analiza procurorilor arată că lucrarea pilei lui Adrian Chesnoiu ar fi meritat maximum 36,6 puncte, conform baremului. Așa că, pentru rezolvarea problemei, a intervenit modelul de algebră românească, astfel încât finalul a fost unul fericit – 70,8 puncte. Adică, aproape dublu! Si uite așa a ajuns DNA Timișoara să intre în istorie cu prima situație documentată în care o lucrare de 36 de puncte se transformă, prin proces administrativ, într-una de 70. Practic, un fenomen care ar putea interesa comunitatea științifică. Sau măcar pe profesorii de matematică.

Că nu degeaba, până și judecătorii, care s-au îndeletnicit cu studiul dosarului, au notat explicit că au identificat un tipar asumat, perpetuat prin reproducere, în fiecare concurs de la Ministerul Agriculturii. Ceea ce sugerează un mecanism repetat. Și aici, la acest capitol, ca săgeată a lui Adrian Chesnoiu, judecătorii și procurorii îl dau exemplu, în transmiterea subiectelor de concurs, pe Andrei-Cristian Răducan, director general adjunct în minister. Tocmai pentru că, în timpul perchezițiilor informatice, magistrații au descoperit în telefonul acestuia o listă de funcții și persoane propuse pentru ocuparea lor: Lăscaie Cătălin-Ionuț, politician PSD și candidat la conducerea unei direcții agricole, Pârv Mihai, aspirant la o funcție similară într-un alt județ, și Corobea Mihai-Cosmin, candidat pentru postul de consilier superior în Ministerul Agriculturii.

Excelul viitorului

Și pe lângă toți ceilalți tiriplici cu carnete de PSD, instanța a mai analizat, la capitolul de modus operandi, și concursul prin care Corobea Mihai-Cosmin a ajuns consilier superior în Ministrul Agriculturii. Judecătorii, la fel ca și procurorii DNA Timișoara, au arătat și demonstrat că și acesta a avut acces, înainte de examen, la subiectele probei scrise. Așa că, după concursul fraudat, Corobea a fost numit în funcție, cu un salariu de bază de 10.642 de lei și sporuri aferente. E bine oricum că, după doi ani de anchetă și judecată, ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus punct dosarului instrumentar de DNA Timișoara. Astfel, Adrian-Ionuț Chesnoiu de la PSD a fost condamnat pentru abuz în serviciu și instigare la folosirea informațiilor nedestinate publicității.

În altă ordine de idei, Andrei-Cristian Răducan a fost condamnat și el pentru complicitate la folosirea informațiilor nedestinate publicității, primind o pedeapsă cu suspendare și un termen de supraveghere de patru ani. În ceea ce îi privește pe candidații care au beneficiat de subiectele de concurs – Sandu Aurel, Pârv Mihai, Lăscaie Cătălin-Ionuț și Corobea Mihai-Cosmin – instanța a considerat că implicarea lor a fost punctuală și a stabilit pentru fiecare pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de doi ani. În motivarea sentinței, judecătorii subliniază că inițiativa mecanismului a aparținut ministrului, arătând că rolul determinant în conduita infracțională l-a avut Adrian Chesnoiu de la PSD.

De fapt, sistemul descris în documentele DNA Timișoara și ale ICCJ nu este o excepție. Este o formă concentrată a modului în care funcționează administrația românească. În teorie, concursurile pentru funcții publice ar trebui să selecteze cei mai competenți candidați. În practică, ele funcționează după o logică mai simplă. Întâi se stabilește câștigătorul, apoi se organizează concursul! În jargonul administrativ acest lucru se numește management al resurselor umane și meritocrație românească. În jargonul penal, însă, termenul este altul. Formula este simplă: posturile se rezervă informal, concursurile se organizează formal și rezultatele se ajustează pragmatic.

La final, toată lumea este mulțumită. Partidul are omul, omul are funcția și instituția are aparența legalității. Ceea ce ne duce exact la concluzia de la început. Mai exact că România este o țară agrară. Produce grâu. Produce porumb. Produce și o cantitate impresionantă de funcționari crescuți în condiții de seră politică. Ceea ce înseamnă, dincolo de orice, că în România nu se cultivă doar pământul. Se cultivă și funcțiile. Cu grijă. Cu planificare. Și, bineînțeles, cu minimum de atenție către clasă politică. Mai ales la PSD.

Upvote0PointsDownvote

0 People voted this article. 0 Upvotes - 0 Downvotes.