Metafizica doctorală

În mediul universitar, timpul pare să fie o noțiune relativă. Mai ales când se intersectează cu autonomia academică, regulamentele interne și câte un dosar de concurs care trebuie să ajungă, într-un fel sau altul, la linia de sosire. Uneori, o zi are 24 de ore. Alteori, câteva zile pot încăpea, retroactiv, într-un dosar deja închis. Iar dacă explicația este suficient de academică, până și o condiție care trebuie îndeplinită la înscriere, poate ajunge să fie considerată îndeplinită „în esență”, la o dată ulterioară. Cel puțin aceasta este problema pe care Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara continuă să evite să o lămurească în cazul șefului de lucrări Ion Petre.

InsiderTM a scris deja despre concursul prin care acesta a ocupat, în vara anului 2024, postul de șef de lucrări la disciplina Biostatistică și Informatică Medicală. Prin concurs! Întrebarea centrală era una atât de simplă, încât nu necesita nici autonomie universitară și nici metafizică academică – era sau nu Ion Petre, din punct de vedere juridic, doctor în științe la momentul în care s-au închis înscrierile pentru concurs?! Mai exact, ce document exista în dosarul său de candidat, la 13 iunie 2024, ora 15:00, prin care concurentul a demonstrat îndeplinirea condiției minimale obligatorii privind deținerea diplomei de doctor? Exact așa cum cere legea națională și stipulează însăși metodologia de concurs a UMF Timișoara.

De atunci, UMF Timișoara a produs două răspunsuri oficiale. În oglindă, InsiderTM a adresat același set de întrebări altor 5 (cinci) universități de medicină din țară. Mai exact, consorțiului din care face parte și instituția de învățământ superior bănățeană, celebrul G6. Apoi, Ministerul Educației a fost întrebat, la rândul său, dacă autonomia universitară poate transforma, într-o condiție îndeplinită la termen, o situație juridică dobândită sau dovedită ulterior. Și, ca să înțeleg exact meandrele concertului după care se ghidează UMF Timișoara, revenim la metodologia de concurs, care a fost aplicabilă promovărilor academice în sesiunea 2024-2025.

📎 3 documente

Acolo lucrurile sunt mult mai puțin sofisticate. Doar necesare și obligatorii pentru înscriere! Documentul UMF Timișoara se numește – “Standarde minimale necesare și obligatorii pentru înscrierea la concurs și conferirea titlurilor didactice”. Nu standarde orientative. Nu recomandări. Nu criterii care pot fi îndeplinite ulterior. Și nici condiții care trebuie respectate doar „în esență”. Și pentru funcția de șef de lucrări, acolo unde a candidat și academicianul Ion Petre, primul standard minimal este scris fără vreo portiță semantică – “Deținerea diplomei de Doctor în științe”. Nu susținerea tezei. Nu validarea tezei. Nu perspectiva apropiată a emiterii diplomei. Nu competența științifică. Ci deținerea diplomei de Doctor în științe.

Și documentul mai conține un detaliu care complică serios teoria UMF Timișoara despre niște simple „decalaje birocratice/de calendar”, așa cum s-a exprimat instituția de învățământ superior, la prima interogare, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Practic, la aceeași categorie (șef de lucrări), metodologia prevede, pentru articolele ISI obligatorii, că acestea trebuie să fie “publicate în revistă sau on-line la data încheierii procesului de înscriere la concurs”. Așadar, propria metodologie a UMFT știe foarte bine că standardele minimale au și… un ceas intern. Pentru articolele științifice, acesta se oprește la încheierea înscrierilor. Ceea ce demonstrează că nici articolul științific nu poate fi “în esență” publicat.

Logică universitară

UMF Timișoara pare, așadar, să fi știut foarte bine diferența dintre o condiție deja îndeplinită și una aflată pe cale să fie îndeplinită. Tocmai de aceea devine și mai importantă întrebarea privind diploma lui Ion Petre, la data limită de înscriere în concurs (13 iunie 2024, ora 15). Dacă un articol acceptat, dar nepublicat, nu poate fi considerat articol publicat, atunci în baza cărei prevederi un candidat, care avea teza susținută sau validată, dar nu deținea încă actul cerut de metodologie, putea fi considerat că îndeplinește standardul privind „deținerea diplomei de Doctor în științe”? De fapt asta e și una dintre întrebările pe care InsiderTM le-a adresat UMF Timișoara.

În primul răspuns transmis InsiderTM, înregistrat sub nr. 18104R/06.08.2026, UMF Timișoara a susținut că dosarul lui Ion Petre fusese analizat atât în faza de înscriere, cât și ulterior. Și că procedura a fost respectată, “în esența ei”, nefiind constatate abateri de la legislația aplicabilă sau intenții de eludare a normelor. În privința titlului de doctor în științe, universitatea a oferit explicația că, la data evaluării, statutul de doctor al candidatului era “un fapt academic deplin confirmat”, tot în esență. Ca, în final, angajatorul să spună că aspectele semnalate în presă sunt simple decalaje birocratice/administrative de corelare a datelor de emitere a documentelor fizice, fără impact asupra competenței științifice a lui Ion Petre.

📎 2 documente

Numai că InsiderTM nu a contestat competența științifică a lui Ion Petre. Și nici nu a întrebat dacă acesta devenise doctor la data evaluării, ci dacă, la data închiderii sesiunii de înscriere în concurs, candidatul îndeplinise sau nu standardele minimale necesare și obligatorii, așa cum prevede legea. Aici, UMF Timișoara a oferit și explicația juridică pentru propria soluție, invocând autonomia universitară, Legea învățământului superior nr. 199/2023 și Regulamentul propriu de concurs, care permit validarea dosarelor, pe baza “îndeplinirii de fond a criteriilor academice”. Totuși, la a doua interogare pe Legea 544/2001, când a fost rugată să indice exact paragraful din autonomie/regulament care permite respectarea, în esență, a criteriilor minimale și obligatorii, universitatea s-a zburlit. A zis că… nu oferă sfaturi și consultații juridice!

Așa că InsiderTM a încercat să afle dacă această interpretare a UMF Timișoara este împărtășită și de alte universități medicale. Ca atare, a adresat universităților de profil din România (G6) un set de șapte întrebări standard:

Dacă diploma/titlul de doctor trebuie deținut la data expirării înscrierilor.

Dacă poate fi declarat eligibil candidatul care avea teza susținută sau validată, dar ordinul ministerial de atribuire a titlului și diploma au fost emise ulterior.

Dacă poate fi completat dosarul după termen cu documentul care dovedește o condiție minimală și obligatorie.

Dacă poate fi dobândită, după termen, însăși condiția de eligibilitate.

Câte cazuri de candidați admiși, fără diploma de doctor, au existat.

Dacă au existat candidați respinși pentru lipsa documentului.

Și dacă autonomia universitară permite derogarea de la art. 4 și art. 11 din HG nr. 1339/2023.

Tabela de marcaj

UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a răspuns fără echivoc. La prima întrebare cu – “Candidatul NU poate fi exceptat de la această regulă, trebuie să dețină titlul de doctor la data expirării termenului de înscriere”. La situația în care teza este susținută sau validată, dar actele sunt ulterioare: “Candidatul NU poate fi declarat eligibil în acest caz. Simpla susținere sau validare a tezei NU echivalează cu deținerea legală a titlului”. Despre completarea ulterioară – “NU este permisă completarea dosarului după expirarea termenului de înscriere. Condițiile minimale de participare trebuie dovedite integral în perioada legală de înscriere”. Iar despre dobândirea ulterioară a condiției: “Dobândirea unei condiții de eligibilitate, după expirarea termenului-limită, NU este posibilă”. Și, la final, că autonomia universitară NU permite derogarea de la prevederile actelor normative aflate în vigoare.

La fel și la UMF „Grigore T. Popa” din Iași acolo unde dosarul trebuie să fie… dosar! Universitatea a explicat că este eligibil candidatul care depune dosarul în termenul stabilit, iar acesta cuprinde TOATE documentele prevăzute de metodologia de concurs. La întrebarea privind completarea după expirarea termenului, răspunsul a fost: “Metodologia de concurs NU face referire la posibilitatea candidatului de a completa dosarul de concurs”. Apoi, în privința condițiilor minimale, Iașiul a indicat că documentele prin care acestea sunt demonstrate fac parte din dosarul depus, ÎN perioada prevăzută de calendar. Și partea cea mai frumoasă e că ambele universități au comunicat că, în perioada 2023-2026, NU au avut cazuri de candidați, admiși la concursurile pentru șef de lucrări, fără diploma de doctor.

Pe scurt, la fel ca și Iașiul și Clujul, au reacționat și Bucureștiul, Craiova și Târgu-Mureș. Aşa că, la nivel de consorțiu medical G6, tabela de marcaj se închide cu scorul de 5-1, în defavoarea UMF Timișoara. De fapt, pentru și mai multă precizie, InsiderTM a adresat o întrebare până și Ministerul Educației, una construită exact pe explicația oferită de universitatea medicală bănățeană – „Poate autonomia universitară să permită unei instituții de învățământ superior să considere îndeplinită, la data-limită de înscriere, condiția minimală privind deținerea diplomei de doctor, prevăzută de art. 4 alin. (2) lit. a) din metodologia-cadru aprobată prin HG nr. 1339/2023, dacă actele juridice/documentele (ordin de ministru, diploma), prin care candidatul dobândește ori dovedește respectiva calitate, sunt emise ulterior expirării termenului de înscriere?”

📎 4 documente

Pe scurt, NU poate! Pe larg, Ministerul a spus același lucru pe care l-a subliniat și InsiderTM. Mai exact că autonomia universitară se exercită cu condiția asumării răspunderii publice și în limitele legislației naționale în vigoare. Și legea spune că este obligatorie deținerea diplomei de doctor și că înscrisul se consideră activat din punct de vedere legal, odată cu semnarea ordinului de ministru. De-abia din acel moment ești doctor în științe! Doar că, în speța lui Ion Petre, dincolo de criterii dobândite… academic și în… esență, ghișeul s-a închis pe 13 iunie 2024, la ora 15. Și ordinul de ministru a fost semnat 4 zile mai târziu, pe 17, iar diploma a fost ridicată de la școala doctorală pe 21 iunie 2024. Cu alte cuvinte, dincolo de autonomia universitară și prevederile legale.

Și ca să nu existe alte discuții, InsiderTM a cerut UMF Timișoara copia integrală a avizului juridic din dosarul Ion Petre, data și numărul de înregistrare, precum și documentele pe baza cărora experții au constatat îndeplinirea condiției privind deținerea diplomei de doctor. Am mai solicitat opisul dosarului depus, până la 13 iunie 2024, ora 15:00, numărul de file și documentele existente în momentul închiderii înscrierilor. Și copia oricărui document introdus ulterior în dosar, data înregistrării și temeiul juridic pentru completarea după termen. Toate cu anonimizarea datelor personale, dacă era necesar. Însă, UMF Timișoara nu le-a comunicat, explicând că informația de interes public privește informații „brute, preexistente”, deja fixate pe un suport material și aflate în posesia instituției. Perfect. Doar că ambele documente, atât avizul juridic, cât și opisul unui concurs public, sunt documente preexistente.

Există și o contradicție mai delicată. În răspunsul din 25 august, UMF Timișoara susține că întrebările prin care i se cere să indice norma, care permite dobândirea ulterioară a condiției obligatorii de concurs, reprezintă solicitări de interpretare juridică. Numai că, în răspunsul anterior, universitatea interpretase deja cadrul juridic. Mai exact că autonomia universitară, Legea 199/2023 și regulamentul propriu permit validarea dosarelor pe baza îndeplinirii de fond a criteriilor academice. Exact așa arată un tablou aproape didactic! Cu o metodologie și o lege care spun că „deținerea diplomei de doctor în științe” este standard minimal, necesar și obligatoriu pentru înscriere. Și cu aceeași metodologie care demonstrează, în cazul articolelor științifice, că UMFT știe foarte bine să raporteze îndeplinirea condițiilor, la data încheierii procesului de înscriere. În rest, liniște și pace! Cum altfel, decât esență și academic, firește!