Băieții deștepți de la ABA Banat

March 4, 2026ADMINISTRAȚIE, HARD NEWS, INVESTIGAȚII, POLITICĂInsiderTM

Ca și-n romanul cu Zece negrii mititei, la început de drum, Administrația Națională Apele Române (ANAR), aflată în coordonarea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), s-a angajat să construiască/reabiliteze, prin fonduri europene din PNRR, 408 kilometri de diguri. Și, la același capitol, să automatizeze 13 baraje și să configureze tot atâtea poldere de apă de pe întreg teritoriul României. Inițial, în schemă, a fost suma de 557,8 milioane euro. Apoi, datorită ritmului de melc în care s-au mișcat autoritățile, în circa 5 luni, s-au pierdut vreo 100,5 milioane de euro. Așa că, în final, au rămas la bătaie fix 457.296.144 euro.

Din varii motive, pe parcurs, din cei 408 km de diguri, doar 155 km au ajuns să aibă indicatorii tehnici aprobați. Ca, la capăt de drum, numai 33 km să se concretizeze și printr-un contract de execuție de lucrări. Diferența de 375 kilometri, care a însemnat o altă gaură de peste 105 milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR, în urma renegocierii din 2025. La fel și cu digitalizarea celor 13 baraje și 13 poldere care, în final, s-au concretizat în câte unul singur, la Leșu și Sălard, ambele din Bihor. Și, uite așa, dintr-un total de 235,5 milioane euro, care au fost alocate pentru eficientizarea construcțiilor de pe acumulările de ape, s-au mai tăiat alte 202,3 milioane euro. Tot din PNRR!

La fel și la capitolul de restaurare a conectivității habitatelor, alte 150 milioane de euro s-au dus pe Apa Sâmbetei. Și nimeni nu a răspuns pentru tot acest dezastru! Deși, până la momentul abandonului, statul român a cheltuit o căruță de bani pe niște hârtii, traduse prin studii, analize, proiecte și servicii de publicitate. Practic, la nivel de cauze, așa cum rezultă dintr-o analiză instituțională complexă, vorbim despre un lanț întreg de necorelări și decizii administrative care au dus la pierderea finanțării pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor. La care se adaugă incompetența, demagogia, clientelismul și popularea instituțiilor statului cu tot soiul de atârnători, vopsiți și vânduți ca mari specialiști.

Așadar, azi, ca și consecințe reale, România a rămas, din 408 km de diguri, cu doar 33 km contractați pentru execuție. Apoi, cu 13 baraje și 13 poldere, aflate în diferite stadii de proiectare, FĂRĂ bani de finanțare, care tocmai s-au pierdut, deși au fost pe masă! Grav e totuși că, în contextul creșterii frecvenței fenomenelor extreme, pierderea a aproape jumătate de miliard de euro, alocați pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, nu mai este doar o simplă problemă administrativă, ci una de siguranță națională și publică. Exact așa cum rezultă și din contractele de delegare, asumate de către toate cele 11 administrații bazinale de apă din România, care ar fi trebuit garanteze implementarea tuturor investițiilor din fonduri europene. Până la ultimul eurocent!

Apropo de implementare și absorbție, la nivel de analiză, documentele instituționale arată că, în ultimii ani, sub bagheta unui management politic social-democrat, ABA Banat a pierdut din toate pozițiile. În primul rând, a ratat cu brio un traseu cicloturistic de 65 de kilometri, gândit pe malul stâng al râului Timiș, între localitatea Albina și frontiera cu Serbia, și finanțat cu 6 milioane de euro prin PNRR. Tot ce a reușit să facă autoritatea publică a fost să ducă proiectul până la 1%! Și, evident, să rămână în brațe, dincolo de un contact semnat, și cu (pre)studiile și proiectul! Adică, cu hârtii, pe bani mulți. Tot așa, fără finalitate, au rămas și alte expertize tehnice care, din cauze de competență, au împietrit la stadiu de dosar cu șină.

Carnet de partid

Una peste alta, pe lângă pista de bicicletă și radarul balastierelor, la fel ca și celelalte filiale din țară, și ABA Banat a avut o felie mare din tortul de 457 milioane de euro, alocați prin PNRR, pe segmentul de diguri, baraje și poldere. Doar că, în afară de câteva utilaje, necesare pentru activitate și intervenții, nu a reușit absolut nimic. Ba din contră, a ratat absolut tot! De fapt, a rămas totuși cu alte seturi întregi de hârtii. De exemplu, pe 29 aprilie 2022, ABA Banat a semnat cu SC Cunda Construct SRL (Cluj) o expertiză tehnică pentru îmbunătățirea condițiilor de funcționare și siguranță la nodul hidrotehnic Costei, în valoare de 16.500 lei plus TVA. A plătit-o și a rămas cu ea în brațe!

Apoi, pe 30 martie 2023, pe vremea când Lucreția Bociort se îndeletnicea cu funcția de director al ABA Banat, administrația publică a semnat un contract pentru servicii de proiectare la investiția “Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranța a acumulării Surduc – Timiș” cu SC Aqua Prociv Proiect SRL din Cluj, la suma de 820.000 fără tva. Apoi, în același an, pe 4 mai, povestea se repetă, cu doua mici diferențe. Doar de nuanță! Prima, în loc de Surduc, e Ticvaniu Mare (Caras-Severin). Apoi, suma e de 3.080.000 lei. În rest, semnatarele contractului sunt aceleași – ABA Banat și Aqua Prociv Proiect! Mai trebuie spus doar că, înainte de asta, administrația publică a plătit o expertiză tehnică, pe obiectivul din Ticvaniu Mare, tot către SC Cunda Construct SRL, la un preț de 83.500 lei plus TVA.

Și au mai fost două bibliorafturi, care au în spate proceduri publice, și în 2025, chiar pe mandatul actualului director al ABA Banat, Viorel Avram, fost inspector-șef al IPJ Timiș și angajat al celui mai de succes antreprenor cu bani publici din Caras-Severin, Ion Bejeriță, până să ajungă în fruntea regionalei de la Timișoara. În primul rând, contract cu nr. 57 din 6 iunie 2025, pe partea de proiectare și execuție “Îmbunătățirea conditiilor de funcționare în siguranța a acumulării Surduc – Timiș” în valoare 29.999.621 lei. Aici, fericiții câștigători ai licitației au fost SC Laurențiu H SRL (Satu Mare) – Socot SA (Târgu Mureș) – Aqua Prociv Proiect SRL (Cluj) – Frasinul SRL (Bistrița).

Ulterior, pentru același obiectiv, a mai venit și contractul cu nr. 88 din 11 august 2025, pe servicii de supervizare, în valoare 864.813 lei fără TVA, care s-a încheiat cu SC Consult Vest SRL (Hunedoara). Cert e că, pe hârtie, ambele contracte, atât cel de proiectare și execuție, cât și cel de dirigenție de șantier, figurează ca fiind suspendate și cu plăți de zero lei. Și aceeași analiză instituțională mai spune ceva, negru pe alb – ca banii din PNRR, pe segmentul de baraje, tocmai din cauza amatorismului și întârzierilor, care au generat o implementare de doar 10% a proiectelor, sunt cu risc iminent de pierdere până in 30 iunie 2026. Adică, barajele, la fel ca și digurile și polderele, vor rămâne doar în Power Point. Și pe hârtie scumpă!

Acum, dincolo de cifre și politrucii care coordonează activitățile regionale ale ABA, ca să pricepem exact de ce Romania a pierdut o groază de bani din PNRR, deși articole publicitare au fost cu duiumul, trebuie să ne uitam cu atenție la firmele care roiesc în jurul proiectelor de sute de milioane de euro. Mai exact, în spatele entităților comerciale, că doar așa se vede teritorialitatea fenomenului! Ca idee, în afara de ABA Banat, SC Consult Vest SRL a prins un contract de supervizare și la ABA Crișuri (acumularea Leșu – Bihor), semnat la 11 noiembrie 2025, la suma de 1.595.000 fără tva. Pe partea de proiectare și executie, la același obiectiv, a prins potul Socot SA și SC Aquaproiect SA, la preț de 98.939.587 plus TVA.

PNRR 2.0

Si povestea merge la fel, pe ABA Someș- Tisa care, pe 27 iunie 2025, a semnat contractul pentru “Îmbunătățirea conditiilor de funcționare în siguranța a acumulării Gilău – Cluj”, la suma de 55.557.549 lei fără tva. Exact cu aceeași echipă ca la ABA Banat, doar cu schimb de locuri – SC Socot SA – Frasinul SRL – Laurențiu H SRL – SC Aqua Prociv SRL. Și ultima din linie, mai are contracte și cu ABA Crișuri, cu ABA Mureș si cu ABA Someș-Tisa. Așa cum, la data de 28 martie 2022, avea și fosta directoare a ABA Banat, Lucreția Bociort care, în calitate de PFA, a încheiat un contract de expertizare tehnică pentru acumularea Cuceu (Sălaj), cu colegii de la ABA Someș-Tisa, la un preț fix de 24.000 lei.

Oricum, de departe, cea mai productivă, repetitivă, competitivă și combinatorie dintre toate entitățile, la nivel de ABA-uri, este asocierea Laurentiu H – Socot – Aqua Prociv Proiect – Frasinul. În orice formulă, chiar și restrânsă! De exemplu, în doi, pe 21 decembrie 2023, mini-echipa SC Laurențiu H – Frasinul SRL a prins un contract cu ABA Banat – Consolidare si reprofilare râu Timis pe sectorul Lugoj- de circa 21,6 milioane lei. Totuși, cel mai important e istoricul patrulaterului de firme, în afară de faptul că toate, fără excepție, sunt arondate la PSD și abonate la bani publici. De exemplu, acționarul SC Frasinul SRL, Traian Larionesei, a fost trimis în judecată de DNA, în 2022, pentru fapte de corupție. În plus, a fost acuzat de defrișări ilegale de păduri, așa cum rezultă din anchetele jurnalistice ale colegilor PRO TV si RISE PROJECT. Acum, culmea, SC Frasinul SRL prestează pentru Ministerul Mediului, Apelor și… Pădurilor!

Nici SC Aqua Prociv Proiect SRL nu e vreo sfântă! Așa cum e nici Soocot SA, firma de suflet a fostului director ABA Banat, Titu Bojin, actualmente consilier al președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis. Dar, de departe, SC Laurențiu H SRL bate toate poveștile. Nu de alta dar patronul societății, Laurențiu Huja, a fost trimis în judecată de DNA în 3 dosare penale. Și aproape în toate a fost acuzat că a dat mită, ca să obțină contracte. Într-un prim dosar, Huja a fost deferit justiției pe 30 iunie 2016, alături de alți 3 afaceriști. Cu toții au fost arătați cu degetul că i-ar fi dat suma de 37.200 de lei fostului director Teodor Giurgea de la Administrația Bazinală de Apă Mureș (ABAM).

Apoi, a venit altul, tot pentru dare de mită și tot la ABA Mureș, de data plata s-a făcut către directoarea economică, Maria Pătrașcu. Și, în final, a existat și un al treilea dosar, dar pentru bancruta frauduloasă! Cert e că, la capăt de linie, de fiecare dată Huja a scăpat cu basmaua curată, ba prin prescripție, ba prin schimbarea încadrării juridice. Și, da, ca să închidem cercul licitațiilor de la ABA Banat, așa cum rezultă din analize instituționale, SC Laurențiu H SRL este partenera de afaceri a SC ERC Vest SRL, aflată în patrimoniul lui Ion Bejeriță, finul baronului PSD de Caras-Severin, Ion Mocioalcă. Exact așa cum era și SC Aja Plus SRL, firma familiei Bojin, pe vremea când acesta din urmă conducea destinele ABA Banat și ale PSD Timiș.

Din documente oficiale rezultă că, la nivelul anului 2024, SC Laurențiu H SRL a făcut plăți către SC ERC Vest SRL, în valoare de 6.559.513 lei, ceea ce înseamnă cam 19% din cifra de afaceri a firmei lui Ion Bejeriță. La fel, și în 2025, când sătmăreanul i-a plătit cărășanului fix 8.485.851 lei (22%). Tot așa, în același an, fostul angajat al Ion Bejeriță, ex-polițistul Viorel Avram, a plătit către SC ERC Vest SRL, din nouă postura de director ABA Banat, suma de 670.682 lei. De fapt, până și SC Beton Lugoj SRL, societatea lui Florin Măran, furnizorul de balast al finului lui Mocioalcă, a încasat bani frumoși de la SC Laurențiu H SRL: 350.985 lei în 2024 și 395.448 în 2025. Și uite așa se închide cercul la PSD!