February 24, 2026Un traseu cicloturistic de 65 de kilometri, gândit pe malul stâng al râului Timiș, între localitatea Albina și frontiera cu Serbia, ar fi trebuit să devină unul dintre proiectele-fanion ale României, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu atât mai mult cu cât ideea, în sine, avea și finanțare nerambursabilă, asigurată din fonduri europene, prin contractul cu nr. 6237 din 17 ianuarie 2023, semnat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Ca și cifră, vorbim despre suma de 31,57 milioane lei (6 milioane euro).
Ulterior, la câteva zile după semnarea protocolului, cei de la Apele Române au încheiat un acord de parteneriat (nr. 82836) și contractele de delegare a competențelor, transferând responsabilitatea implementării proiectului către colegii de la ABA Banat. Doar că, după doi ani și jumătate de la semnarea acordului de parteneriat pentru realizarea Traseu turistic Dig râu Timiș mal stâng, tronson Albina – frontiera Serbia obiectivul din PNRR este realizat în proporție de doar 1%, potrivit unui centralizator, întocmit la mijlocul anului trecut. Și așa a și rămas, până azi. Neclintit!
Una peste alta, termenul-limită pentru implementarea investigației este 30 iunie 2026, un prag impus de regulamentele europene, care nu poate fi depășit. În acest context, documentele interne ale Administrației Bazinală de Apă Banat arată că, mai mult ca sigur, există un risc major de pierdere a finanțării europene pe traseul de cicloturism, în lungime totală de 65 de kilometri. Cu atât mai mult cu cât, prin semnătură, în iulie 2025, ABA Banat nu și-a asumat implementarea proiectului, până în ultima zi de iunie a anului în curs, așa cum cer regulile PNRR.
Și s-a ajuns aici, tocmai pentru că, până la jumătatea anului 2025, investiția cicloturistică din fonduri europene nerambursabile a fost blocată în tot soiul de faze administrative și birocratice, fără execuție efectivă de lucrări:
- Mai 2023 – contract pentru expertiză tehnică și studiu geotehnic
- Septembrie 2023 – lansarea procedurii de achiziție pentru proiectare
- Februarie 2024 – contestație depusă de SC Romasco Concept SRL la CNSC
- Martie 2024 – contestarea deciziei CNSC la Curtea de Apel Timișoara
- Iunie 2024 – semnarea contractului de proiectare
- Noiembrie 2024 – iulie 2025 – obținerea HCL-urilor și protocoalelor de predare a terenurilor
- 8 iulie 2025 – decizia de încadrare de la ANMAP Timiș
- 14 iulie 2025 – aviz de gospodărire a apelor de la ANAR
Țara nimănui
Proiectul de pe râul Timiș, gestionat de ABA Banat, nu este un caz izolat. Și nici singular! În cadrul Componentei 11 din PNRR – Turism și cultură, Investiția 4 – Implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice, strict pe segmentul
Apelor Române, există un număr de 7 (șapte) astfel de contracte, delegate pentru implementare, în valoare de 207,6 milioane lei fără TVA (41,69 milioane euro). Per total, pentru că în ecuație mai există și o serie de alte UAT-uri, doritoare să amenajeze trasee velo, cifra vehiculată pentru implementarea celor 3000 km de cicloturism este de 247,5 milioane euro. Cert e că, la finele anului trecut, stadiile fizice de implementare, doar la nivel de ABA, arătau exact așa:
- Contract 6238/17.01.2023 – ABA Olt, traseu 45 km, valoare 21,8 milioane lei, realizat în proporție de 2,7%.
- Contract 6237/17.01.2023 – ABA Banat, pistă 65 km, valoare 31,5 milioane lei, adus până la stagiul de 1%.
- Contract 7305/19.01.2023 – ABA Jiu, lungime de 25,3 km, finanțare de 12.2 milioane lei, implementare de 0%.
- Contract 6239/17.01.2023 – ABA Mureș, traseu Sântana de 17 km, în valoare de 8,2 milioane lei, realizat 1,37%.
- Contract 6240/17.01.2023 – ABA Mureș, pistă de 65,7 km, la o valoare de 31,9 milioane lei, realizată în proporție de 1,4%.
- Contract 6241/17.01.2023 – ABA Mureș , traseu Solovastru-Petelea de 17 km, finanțat cu 8,2 milioane, implementat 1,42%.
- Contract 6236/17.01.2023 – ABA Criș, dezvoltare pe 191 km, la o valoare de 92,7 milioane lei, adus la stagiul de 15%.
Din toate administrațiile bazinale, doar ABA Banat și ABA Jiu nu și-au asumat finalizarea proiectelor, până la termenul impus de PNRR, 30 iunie 2026. Restul, încă mai speră la o minune, deși șansele sunt minime. Și pierderea finanțării, conform regulilor Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, înseamnă că proiectele nefinalizate, la termen, nu mai pot fi decontate din fonduri europene. Așa că statul român, care susține managementul politic al acestor instituții publice, rămâne cu paguba și cu trei variante de lucru, după expirarea timpului. Fie finalizează investițiile din buget propriu, fie le abandonează, ori suportă corecții financiare!
artea și mai proastă e că, în contextul în care România are jaloane și ținte stricte, asumate în fața Comisiei Europene, ratarea unor investiții majore în infrastructură verde și turism sustenabil ar putea afecta și alte tranșe de plată. Că așa se întâmplă când ai pe masă 3000 km de trasee de cicloturism, finanțate din fonduri nerambursabile, care există doar în documente, avize și proceduri, dar nu și pe teren. Și așa arată o lipsă totală de viziune și absorbție, un progres marginal și un proiect strategic, la limită eșecului, într-un sistem de stat, înțesat numai de pile politice, nu de profesioniști.
Fix din aceste motive, până acum, așa cum rezultă dintr-o analiză instituțională, cu fiecare zi care trece, există un risc major de pierdere în finanțările prin PNRR. Raportul consemnează, negru pe alb că, după renegocierea din 2025, a rămas neeliminată o finanțare mult mai mică, rezultând deja un minus de 457.296.144 euro pentru anumite investiții. De asemenea, la cum merg lucrurile în teren, chiar și pe segmentul de apărare a populație în caz de inundații și calamități (baraje, poldere, diguri), se estimează un risc de pierdere de peste 205.608.774 euro (fără TVA).
Indicator de rezultat
În tabelul de jaloane/ținte publice (C11) din PNRR, scrie negru pe alb: 0 → 3.000 km, cu termen T2 2026. Asta implică, faptul că, până la final de iunie 2026, ar trebui să existe traseele amenajate și funcționale (nu doar contractate!). Cel puțin, la nivel de ABA, în comunicări și materiale de implementare, apare explicit ideea că multe dintre traseele de pe malurile râurilor au fost gândite pe diguri de protecție la inundații/infrastructură liniară existentă, tocmai pentru continuitate și evitarea exproprierilor, care ar fi crescut costurile de implementare ale proiectelor. Cu toate astea, chiar și așa, rata de finalizare e între 0-15%!
Pe lângă rateurile de implementare a infrastructurii verzi a celor de la Apele Române, mai există diverse stadii de lucrări, pe același segment, raportate de diverse UAT-uri, la nivel de februarie 2026. Unele sunt în faza de proiecte tehnice sau studii de fezabilitate, altele în etapa de proiectare și execuție. Mai sunt și unele entități administrative care, din lipsa sursei de finanțare, au anulat construcția traseelor de cicloturism (208 km). În vara lui 2025, de exemplu, chiar și Consiliul Județean Timiș a anunțat, cu surle și trâmbițe, că intenționează să dezvolte, din același lot de 3000 km finanțat al PNRR, un parcurs velo de vreo 536 km, prin Banat.
Inițial, compania Eurocerad International a realizat studiul de fezabilitate. Apoi, în 25 noiembrie anul trecut, administrația județeană a și scos proiectul la mezat, pe 7 loturi, la o valoare de circa 190 milioane lei (38 milioane euro) și cu un termen de evaluare a ofertelor, până în 16 martie 2026. La licitație s-au înscris 4 mari companii/asocieri: Porr (lot 1), Strabag (lot 7), Axela Construcții (lot 6) și Super Construct (lot 4). Fiecare firmă a licitat pentru un singur lot, tocmai pentru a asigura finalizarea lucrărilor, până în vara acestui an, și pentru a evita pierderea finanțării. Așa că, înca de la început, în evaluare, au intrat doar loturile 1, 4, 6 și 7, în timp ce procedurile pentru loturile 2, 3 și 5 au fost anulate din cauza lipsei ofertelor valide:
- Lotul 1 – PTF Valcani, Sannicolau Mare, Periam, Comlosu Mare – lucrari cu o valoare estimata la 29 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 2 – PTF Lunga, Comlosu Mare, Jimbolia, Cenei – lucrari cu o valoare estimata la 19 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 3 – Cenei, Bobda, Beregsau Mare, Sacalaz, Timisoara – lucrari cu o valoare estimata la 30,2 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 4 – pista Dig Bega – lucrari cu o valoare estimata la 21,22 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 5 – Otelec, Foeni, Banloc – lucrari cu o valoare estimata la 41,5 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 6 – Deta, Denta, PTF Moravita, Dejan, Percosova, Latunas, limita judet Caras-Severin – lucrari cu o valoare estimata la 34,43 milioane de lei (fara TVA);
- Lotul 7 – limita judet Caras-Severin (Vermes), Buzias, Lugoj, Ciresu, Criciova, Fardea, Gladna Montana, Zolt, Luncanii de Sus, Luncanii de Jos, Romanesti, Curtea, Margina, Zorani, Grosi, Pietroasa, Poeni, DJ 684 – lucrari cu o valoare estimata la 143,37 milioane de lei (fara TVA).
Doar că, și în cazul CJ Timiș, la fel ca și în situația ABA Banat, din cauza întârzierilor, finanțarea din PNRR a fost retrasă. Așa că, acum, administrația județeană caută noi soluții compatibile pe alte axe europene de finanțare care, totuși, să poată susține investiția în rutele velo. Și uite așa, în 2026, în loc să beneficieze de vreo 600 km de noi trasee de cicloturism, Timișul s-a ales doar cu niște dosare cu șină, care vorbesc despre investiții strategice și crearea de noi oportunități turistice și economice în regiune. Și fără 44 de milioane de euro, care s-au dus pe Apa Sâmbetei! Pe partea cealaltă, bănățenii au rămas cu procentele de implementare de 1% și cu dezvoltarea integrată a mobilității verzi din Banat. Doar pe hârtie și pe hărți. În rest, frână totală!
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment