Și, a doua zi, chiar pe 29 octombrie a.c, profesioniștii de la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara au luat-o de capăt, cu un nou examen. De data asta, unul de auditor public! Rezultatele finale arată că, la concursul la care s-au prezentat 4 persoane (2 de pe intern, 2 de pe extern), un singur candidat a depășit pragul de 50 de puncte, la proba scrisă, ca să meargă mai departe la interviu. Ceilalți trei au primit punctaje foarte mici. Improbabil de mici pentru un concurs de posturi administrative! Așa că marea competiție s-a redus, automat, la un singur concurent valid. Chiar dacă au urmat contestații și doi dintre candidați au formulat plângeri, invocând modul de corectare și suspiciuni privind fraudarea examenului de stat.

Adevărul e că, deși punctajele au fost modificate, în ambele variante, ele au rămas insuficiente pentru a schimba locurile de pe podium. Nu s-a putut mișca bolovanul din fruntea clasamentului, chiar dacă unul dintre (contra)candidați a obținut, la recorectare, un plus de 10,5 puncte. Ceea ce, fie vorba între noi, ridică mari semne de întrebare asupra evaluării inițiale! Așa că, până la urmă, rezultatul final, anunțat pe 5 noiembrie 2025, la proba de auditor public, a rămas același – Georgeta Mangra, fostă șefă a Serviciului Aprovizionare din SCMUT, post desființat de curând, la ultima reorganizare a unității sanitare.

Logică useristă 

Totuși, ce e foarte important, în toată această ecuație, nu e că un candidat de pe coridoarele SCMUT a fost redistribuit în circuit, sub umbrela unui examen public. Deloc! Călcâiul lui Ahile e că, deși există documente care validează clasamentul final al examenului de auditor, iar alte care resping contestațiile, nici până azi, câștigătoarea competiției nu a fost încadrată oficial, în câmpul muncii. Și asta pentru că, prin dispoziție managerială, mai există o comisie, care ar fi trebuit să verifice, nu recalcularea punctajului, ci acuzațiile de fraudare a examenului, și care nu s-a întrunit niciodată, până acum. Da, ați priceput perfect că spitalul din subordinea lui Dominic Fritz a pus căruța în fața boilor. Adică a validat un clasament, înainte de a stabili, pe 5 noiembrie a.c, dacă procedura de concurs a fost viciată sau nu!!!

Și a mai fost un flic-flac, aproape similar, tot la SMCUT, pentru un alt examen de stat care, tot după o semnalare de presă, pe data de 6 noiembrie a.c, s-a ales cu o erată, la fel de brutală, ca toate celelalte. Mai precis, pentru examenul de operator controlor date debutant (referent de specialitate I) acolo unde, forțată de împrejurări și dezvăluiri publice, unitatea sanitară a fost nevoită să elimine… avantajul de limba engleză. Adică, obligativitatea unui certificat Cambridge C1/C2, care constituia un avantaj, nu o condiție eliminatorie. Plus, o diminuare de vechime obligatorie de la 10 ani la 6 ani și 6 luni. Ceea ce, evident, reconfirmă că anunțul inițial, generat de SCMUT, a fost unul abuziv și cu dedicație, ca-n celelalte situații.

Așadar, din orice unghi, analiza documentelor și procedurilor de lucru ale Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara arată clar o grămadă de proceduri modificate din mers, erate tardive, care repară formal încălcări evidente, tematici disproporționate față de nivelul posturilor, contestații care schimbă radical punctajele, câștigători din interior și o lipsă totală de transparență. Și eficiență! Culmea, toate aceste lucruri se petrec într-o instituție de sănătate, aflată sub autoritatea Primăriei Timișoara, care se declară, în mod public, de ani de zile un model de eficiență, de sticlă și integritate.

În loc să ofere încredere comunității și predictibilitate angajaților, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara alimentează doar suspiciuni și confuzie, prin decizii administrative neconsecvente și prin lipsa unor mecanisme clare de responsabilizare. Iar până când aceste deficiențe nu vor fi asumate deschis și corectate, în mod transparent, fiecare nou concurs, fiecare erată și fiecare contestație nu vor face decât să întărească percepția unui sistem care funcționează în contratimp cu interesele publice și pe persoană fizică.