Anul trecut, un număr de 246 de administrații locale din România, în special din mediul rural, au depus proiecte pentru construcția sau reabilitarea energetică a unor unități de învățământ, prin PNRR, cu intenția de a deveni școli verzi. În urmă cu vreo lună de zile, chiar înainte de Crăciun, mai bine de 90% dintre propuneri au fost declarate eligible pentru finanțarea europeană, în valoare totală de 225 milioane euro plus TVA. Conform Ministerului Educației, 13 entități publice, care vor participa la „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, în ideea a asigura sustenabilitatea unităților de învățământ preuniversitar, prin tranziția la școli eficiente și sustenabile energetic, sunt din județul Timiș.

Lista marilor câștigători din Banat, așa cum a fost publicată în mediul online, începe cu Consiliului Județean Timiș, care vrea să construiacă o clădire nouă pentru copiii de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă “Dumitru Ciumăgeanu”. Alte zece proiecte, declarate câștigătoare prin PNRR și care vizează tot construcții educaționale noi, aparțin primăriilor din Giroc, Tomnatic, Saravale, Jebel, Şag, Ghiroda, Sânandrei, Dumbrăviţa, Săcălaz si Moşniţa Nouă. Doar localitățile Deta şi Becicherecu Mic au optat pentru reabilitarea unităţilor şcolare existente. Și, imediat după anunț, primarii s-au umflat în pene și au aunțat, unii în mediul online, alții prin comunicate pompoase de presă, că va curge lapte și miere.

De exemplu, primarul comunei Giroc, Dan Vîrtosu, a exclamat pe Facebook – “Am reușit! Prima etapă a cererii de finanțare pentru proiectul Școală Verde în Giroc a fost finalizată cu succes. Este un proiect cu o valoare de peste 19 milioane lei”. Mai apoi, dincolo de suprafețe desfășurate și număr de clase, a expus și nuanța de verde: un laborator de științe, grupuri sanitare, o sală multifuncțională, parcare pentru biciclete și vehicule electrice, zone dedicate activităților fizice și educației ecologice, inclusiv sere de plante și grădini. La fel a făcut și omulogul său de la Sânandrei, Claudiu Coman – “Veste bună, înainte de sărbători! Proiectul de 4 milioane de euro pentru construcție școală verde a trecut de faza de eligibilitate. Mulțumesc tuturor celor implicați pentru munca depusă”. Tot așa și edilul de Moșnița Nouă, Gerald Simonis, cu singura diferență că, aici, valoarea nerambrusabilă a proiectului prin PNRR e de circa 21 milioane lei.

Acum, după faza pe anunțuri publice, confetti și artificii, dacă totul va merge bine, urmează ca, după semnarea contractelor, cele 13 UAT-uri din Timiș să demareze, în primul rând, licitaţiile pentru antamarea serviciilor de proiectare. Apoi, vine și contractarea lucrărilor propriu-zise, în sistemul de achiziții publice. Și, dacă e numai soare și vreme bună, fără val de contestații și procese civile pe bandă rulantă, abia atunci, după emiterea autorizațiilor de construire și semnarea ordinului de începere a construcței, se poate vorbi, cât de cât, despre o linie dreaptă și o luminiță de la capătul tunelului. Asta, probabil, având în vedere birocrația și lentoarea autorităților publice, undeva, cel mai devreme, după mijlocului anului 2025. Același an în care, conform procedurilor din PNRR, până la data de 31 decembrie, trebuie închis/finalizat și proiectul-pilot cu școlile verzi. Așa că totul e contratimp și contracronometru!

Puterea gândului

Pe acte și pe proceduri europene, în mod normal, specialiștii din Guvernul Marcel Ciolacu ar fi trebuit să demareze proiectul, la începutul anului 2022, ca termenul de finalizare, recte 31 decembrie 2025, să fie unul fezabil. Așa, apelul pentru școlile verzi a fost lansat, cu o întârziere de doi ani, abia în vara lui 2024. Ceea ce, evident, printr-o decizie politică, va duce la o nouă prelungire a termenului, cu maxim încă 12 luni, pâna la finele lui 2026. Dar nici așa, având în vedere birocrația și termenele lungi de obținere a tuturor avizelor, nu o să fie relaxant pentru unitățile administrativ-teritoriale din Timiș. În special pentru cele care, din vara lui 2024, de la depunerea proiectelor în PNRR și validarea documentațiilor pseudo-tehnice prin consiliile locale/județene, nu am mai făcut nimic.

Poza la zi, a tuturor entităților publice, care au accesat bani europeni pentru școli verzi în județul Timiș, nu arată deloc încurajator. Sunt foarte puține UAT-uri care, în afară de studiile de fezabilitate (S.F), au mai lucrat la ceva, în dosare. Doar Dumbrăvița și Giroc sunt la final cu studiile tehnice (S.T), urmând să le și valideze, în viitorul extrem de apropiat, în ședințele de consiliu. Marea majoritate se bazează, chiar și cu 11 luni înainte de finalul proiectului, doar pe SF-uri, ceea ce se traduce prin surplus de timp pentru licitarea/întocmirea documentațiilor tehnice, avize, licitații etc. Partea și mai tristă e că, la nivel de UAT-uri, o parte dintre studiile de fezabilitate, pe baza cărora s-au accesat bani europeni, căci legislația românească prevede și studiul conceptual, sunt fără valoare și nu vor putea fi folosite, nici măcar ca repere pentru viitoarele școli verzi. Și, cu atât mai puțin, nu pot fi luate în calcul pentru proiecte tehnice sau licitații publice, căci sunt pline de lacune, ceea ce duce la un calcul total eronat al costurilor de construcție.

Unele S.F-uri nu au nici măcar certificat de urbanism și nu respectă HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice, aferente obiectivelor și proiectelor de investiții, finanțate din fonduri publice. Alte documentații din PNRR nu au nici măcar avizele minimale, în fază incipientă: ISU, DSP, Mediu. Și mai există o categorie de UAT-uri din Timiș care, deși a accesat bani europeni pentru școli verzi, duce lipsă chiar și de cel mai important lucru – raport de conformare NZEB. Adică, o analiza unui auditor acreditat, menită să ateste în ce măsură proiectul clădirii respectă condițiile necesare de performanță energetică. Și asta nu e tot căci marea majoritate a proiectelor de arhitectură, care stau la baza finanțărilor din PNRR, așa cum sunt ele azi, încalcă flagrant normativul privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor pentru școli și licee – NP 010 – 2022.

De exemplu, la Moșnița Nouă, proiectul câștigător prevede 14 săli de clasă a câte 30 de persoane, 2 laboratoare și 2 ateliere. Deci, un număr minim de elevi 420. Conform normativului, la numărul de copii, trebuie asigurat, în primul rând, un spațiu minim de recreație, de 2 mp pentru fiecare elev, per total, la interior și exterior. Pe interior, așa cum rezultă din planșe și șecțiuni, școala verde de la Moșnița Nouă are prevăzută o suprafață de timp liber de 87mp, iar la exterior (acoperit) circa 51 mp. La fel stă treaba și cu numărul subdimensionat al grupurilor și obiectelor sanitare, ceea ce încalcă Ordinul ministrului sănătății nr. 1456 /2020 pentru aprobarea normelor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor. Nici măcar cabinetul stomatologic nu are grup sanitar propriu si nici sterilizare! Și nici laboratoarele și atelierele nu respectă volumul minim de 6mc și, respectiv, 10mc per copil.

Pe sens invers

Mai sunt o grămadă de alte aspecte care, în timp, până la finalizarea construcțiilor, ar trebui corectate. Dacă nu din pix, măcar din facturi, dacă tot s-au plătit o grămadă de bani publici pentru tot soiul de studii de fezabilitate fantasmagorice. În special, acolo unde este încălcat normativul de siguranță la foc a construcțiilor (P 118 – 1999), aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 27/N/07.04.1999. Mai exact, unde, în viitoarele școli verzi, scările de evacuare la incendiu nu sunt închise pe toată lungimea lor sau acolo unde, incredibil, fluxul de evacuarea este împiedicat prin deschiderea ușilor. Adică, este blocată externarea elevilor, în caz de foc deschis, din pricina faptului că ușile nu se deschid spre exterior, ci spre interior, doar în parte, fiind blocate de trepte.

Pentru orice specialist în domeniu este cât se poate de limpede că, în vederea respectării normativelor de sigurață și de exploatare a viitoarelor școli verzi, soluțiile tehnice trebuie să fie realiste. Că e greu să mai eficientizezi, prin sisteme alternative de creștere a performanței energetice, dacă suprafața vitrată, propusă prin proeict, este exagerată și orientată… spre Nord!

Ce e total greșit e faptul că, în România, SF-urile au început să fie considerate soluţiii pentru că folosesc acelaşi limbaj de prezentare cu proiectele tehnice, deși sunt realizate la scări sumare şi nu au profunzimea pe care o au proiectele tehnice dezvoltate. Cel mai grav este că au început să se facă devizele generale din faza de SF prin măsurarea acestor soluţii primare, prin întocmirea de liste de cantităţi (şi ele sumare), iar calculele ulterioare din faza PT au condus în cele mai multe cazuri la creşterea cantităţilor și la depăşirea sistematică a bugetelor iniţiale.

Azi, fie că ne place sau nu, SF-urile care stau la baza viitoarelor școli verzi din Timiș, finanțate din bani europeni prin PNRR, sună exact așa – pe un front stradal de 26 mp, trecea un câine lung de vreo 6 kilowatti, care guița ca un miel. Frumoasă pasăre! Păcat că înoată ca un pește!