February 2, 2026Popcorn și puțină atenție! După, n-aveți decât să credeți în coincidențe, în procurorii DNA și, mai presus de orice, în statutul și doctrina Partidului Social Democrat! Așadar, pe 19 octombrie 2022, un comunicat de presă al Direcției Naționale Anticorupție Timișoara anunța că Alexandru Țăran, inspector în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală Timiș, a fost reținut pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită, instigare la spălarea banilor și complicitate la evaziune fiscală. Toate, în formă continuată!
La vremea respectivă, procurorii au arătat că, în perioada iunie 2015 – februarie 2016, angajatul Fiscului a primit mită de la SC Power Oil Company SRL, în sumă totală de 276.000 de lei, pe mai multe tranșe. Adică, un pic peste 70.000 euro, la vremea aceea. Pe scurt, probatoriul a demonstrat că șpaga provenea dintr-o rambursare de TVA, în valoare de 968.436 lei, pe care funcționarul ANAF a avizat-o, printr-un raport favorabil de inspecție fiscală. Deși ar fi trebuit să constate exact contrariul, deoarece operațiunile economice, care au stat la baza restituirii obligațiilor, erau mai mult decât fictive. Și asta se vedea de pe Lună!
Pentru a disimula mita, firma care a încasat TVA-ul a încheiat trei contracte de consultanță cu două societăți comerciale deținute de persoane din familia inspectorului. Mai exact, cu cea a tatălui său, renumitul profesor de economie Nicolae Țăran, dar și cu cea a socrilor, foști angajați ai SRI Timiș. Ulterior, după definitivarea rechizitoriului, pe 9 martie 2023, angajatul ANAF Timiș a fost trimis în judecată, alături de ceilalți complici ai săi – Liliana ( fostă Baba) Danciu, Răzvan Baba, SC TNG Management SRL și SC Lieb Benz Oil Company Ltd SRL. Tot atunci, Administrația Județeană a Finanţelor Publice (AJFP) Timiş s-a constituit parte civilă în dosar pentru recuperarea TVA.
După vreo doi ani de procese, la 1 iulie 2025, Tribunalul Timiș l-a condamnat pe Alexandru Țăran la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită. Apoi, a dispus confiscarea șpăgii, interzicerea de a ocupa o funcție publică și de a exercita activitatea de care inspectorul s-a folosit la săvârşirea infracțiunii, pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei. Totuși, în același timp, instanța a constatat și intervenția prescripției pentru infracțiunea de spălare a banilor. Nici așa, echipa nu a fost mulțumită și a mers cu recurs.
Mai târziu, pe 8 decembrie 2025, tot în cazul lui Alexandru Țăran & Co, Curtea de Apel Timișoara a constatat că a ieșit din termen și infracțiunea de luare de mită. Cu alte cuvinte, statul s-a mișcat cu viteza melcului și a ratat fereastra de oportunitate legală. În dispozitivul sentinței, se vorbește despre încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției, dar în rest menține plata către bugetul de stat a banilor proveniți din evaziune fiscală și șpagă, fără a nega existența materială a faptei, ci exclusiv imposibilitatea angajării răspunderii penale față de protagoniști. Cu alte cuvinte, faptele există, au fost săvârșite, dar nu mai pot fi imputate.
Traducere liberă
Și, pe repede înainte, la sfârșitul lui ianuarie 2026, printr-o decizie administrativă, regionala ANAF a solicitat, celor de la AJFP Timiș, avizul juridic pentru reangajarea lui Alexandru Țăran, motivând că cerea se întemeiază pe decizia definitivă a instanței. Adică, repunerea pe post a funcționarului, în activitatea de inspecție fiscală, exact acolo unde acesta a săvârșit fapta de luare de mită (Serviciul Persoane Juridice 4). Avizul n-a venit și cu toate astea, documentul a intrat în circuit intern, la Personal. Așa că, începând cu 2 februarie a.c, Alexandru Țăran a fost reîncadrat în câmpul muncii, alături de colegi care, culmea, au depus mărturie împotriva sa, în ancheta DNA. Trei la număr!
Și ca să fie limpede până aici, în ciuda prescripțiilor, niciuna dintre cele două sentințe penale – nici cea a Tribunalului Timiș (nr. 460/01.07.2025) și nici hotărârea Curții de Apel Timișoara (994/08.12.2025) – nu constată, explicit sau implicit, că faptele penale NU au existat în cazul inspectorului ANAF! Dimpotrivă, rezultă exact opusul. Pe deoparte, la temeiul încetării procesului penal, pe acuzația de spălare de bani, magistrații Tribunalului Timiș au invocat art. 16 alin. (1) lit. F din Codul de Procedură Penală. Adică, intervenirea prescripției! NU litera A, care spune că fapta nu există, nici B, care arată că infracțiunea nu este prevăzută de legea penală și nici măcar C, care spune că nu există probe că inculpatul a săvârșit fapta.
Ceea ce, din punct de vedere juridic, înseamnă că instanța a pornit de la premisa existenței faptelor, dar că nu a mai putut aplica pedeapsa penală din cauza trecerii timpului. Dacă instanța ar fi avut dubii serioase privind existența faptelor, ar fi fost obligată (conform jurisprudenței CEDO și ÎCCJ) să dispună achitarea lui Alexandru Țăran pentru unul dintre motivele de nevinovăție, indicate mai sus, la literele A, B sau C. Doar că Tribunalul Timiș, când a pronunțat condamnarea, a descris fapte determinate, a menținut încadrările juridice, a aplicat confiscarea șpăgilor, plata datoriilor către stat, a menținut măsuri asigurătorii și a dispus desființarea înscrisurilor false. Ori toate acestea sunt incompatibile, logic și juridic, cu ideea că faptele nu au existat.
La fel au făcut și judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara. Practic, nu au constatat, nicio clipă, că șpăgile, evaziunea fiscală și spălarea de bani nu au existat. Dimpotrivă, magistrații au păstrat decizia de fond a Tribunalului Timiș (prejudiciu, măsuri asigurătorii, cheltuieli, etc.) și au înlocuit condamnările rămase (pentru mită) cu încetarea procesului penal pentru prescripție. În concret, au admis încetarea procesului penal pentru mită (luare, dare și complicitate), din nou, invocând exact același temei legal – art. 16 alin. 1 lit. F din Codul de Procedură Penală care face referire directă la prescripție. NU litera A, B sau C! E clar că, dacă instanța ar fi reținut că fapta nu există, soluția ar fi fost una de ACHITARE, nu de încetare a procesului penal, pe motive de prescripție.
Și mai sunt o grămadă de indicii că judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara NU l-au trecut în dreptul sfinților pe inspectorul Alexandru Țăran de la ANAF Timiș. Practic, doar au restrâns măsurile asiguratorii, nu au ridicat sechestrele și nici popririle pentru recuperarea prejudiciilor și cheltuielilor judiciare. Altfel, ar fi fost exact invers! Mai mult, au menținut și restul sentinței de la Tribunalul Timiș care nu contravine prescripției infracțiunii de mită. Practic, o formulă de conservare a efectelor (civil, măsuri, cheltuieli etc.), nu de resetare pe ideea că n-a existat fapta. Așa că doar ANAF a interpretat legea altfel, în cazul inspectorului Alexandru Țăran, dovadă că a dispus reangajarea cu viteza luminii și, acum, îi recalculează, pe repede-înainte, și salariile restante de care a fost văduvit, în urma stresului cu procurorii DNA.
Mâna invizibilă
Până aici, probabil, lucrurile par absolut normale pentru o țară ca România. Totuși, dacă ne întoarcem la baza dosarului penal, coincidențele sunt mult mai adânci. Și asta pentru că, așa cum se știe, deja, faptele lui Alexandru Țăran au fost săvârșite în perioada iunie 2015 – februarie 2016. Exact de atunci, e și numărul de penal de pe coperți, doar că DNA Timișoara a avut nevoie de mai bine de 6 ani pentru a-l trimite în judecată pe angajatul fiscului. Aici, răspunsul e simplu și are legătură directă cu (re)descoperirea întâmplătoare a dosarului, într-un fișet, după plecarea procurorului-șef Lavinia Macovei, care a condus structura din iunie 2015 până în noiembrie 2020, chiar în perioada de glorie a Binomului.
Așa se explică tardivitatea și, mai apoi, viteza cu care alți magistrați au încercat să repună pe linie directă povestea de la ANAF, în speranța că vor mai putea salva ceva din onoarea prăfuită a instituției. Doar că, la final de drum, așa cum arată și cele două sentințe din cazul lui Alexandru Țăran, ambele cu prescripții ale unor fapte penale (spălare de bani și mită), nu a mai apucat să iasă nimic serios. Acum, nu care cumva să vă închipuiți că miza, în toată această ecuație sulfuroasă, a fost salvarea de la ghilotină și pușcărie a lui Alexandru Țăran. Sau reangajarea acestuia în structura ANAF! De parcă, individul ar fi de neînlocuit sau rudă de gradul întâi cu vreun președinte de țară. Nu, sub nicio formă.
De fapt, cu totul întâmplător, lăsând la o parte apucăturile sale de vătaf, inspectorul fiscal a reprezentat doar mobilul, căci, dincolo de perdeaua de fum, motivul a fost cu totul altul. Unul cât se poate de politic! Practic, salvarea din ecuație a altor două entități comerciale, adânc racordate la liderii PSD Timiș, care au avut șansa unică să fie verificate de același Alexandru Țăran și să primească rambursări de TVA de milioane, după aceeași formulă de calcul, patentată de inspectorul fiscal. Tot așa, ca și mituitorii de la SC Power Oil Company SRL, cu servicii care au trecut doar prin facturi! Doar că ambele controale fiscale, în constelația celor de la PSD, au fost cu aproape doi ani înainte.
Așa se explică și de ce, la un moment dat, deși au avut pe coperți numere diferite, în ideea că au numitor comun (Alexandru Țăran) și fapte identice (mită, spălare de bani și evaziune fiscală), spețele au fost unificate, în 2016. După care, ca să fie treaba clară, au fost puse la dospit. Evident, în 2020, când alți procurori DNA Timișoara s-au împiedicat de dosarul rambursărilor ilegale de TVA de la ANAF, faptele celor doua firme din siajul PSD erau în prag de prescripție, fără nicio șansă de resuscitare. Așa că au marșat pe ultima variantă, cea care, până la un punct, l-a trimis în decor pe Alexandru Țăran. Și, de azi, înapoi în sistemul de stat.
Dincolo de punct, inspectorul fiscal a fost băiat cuminte și ascultător. N-a comentat, n-a protestat, n-a vorbit urât despre PSD. Și nici n-a zis că aia fură de sting, că-și diminuează baza impozabilă cu facturi false, că fac evaziune sau alte nasolii! Dovadă că faptele politicienilor s-au prescris în liniște, așa cum au expirat și cele ale lui Alexandru Țăranu. Acum, adevărul e că nici social-democrații nu l-au dat pe tobogan pe funcționarul ANAF, ca ăia de la SC Power Oil Company SRL. Ba din contră, l-au adus acasă, fără prea mari eforturi. La ANAF, exact de acolo de unde a plecat… cu duba. Doar că, de data asta, cercul nu s-a mai închis perfect!
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment