Din anul 2020 și până în prezent, la conducerea Administrației Bazinale de Apă Banat s-au perindat, în funcție de dorința și algoritmul partidelor politice, vreo 6 (șase) directori: Titu Bojin, Cristian Moisescu Ciocan, Marius Ovidiu Ungurean, Sorin Lucaci, Lucreția Bociort și Viorel Avram. Cu mențiune că Sorin Lucaci a stat doar o lună, în calitate de manager al ABA Banat, după care, cu sprijinul lui Sorin Grindeanu, a preluat frâiele Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR), până-n septembrie 2025. Cu o întrerupere de doar câteva ore, în iulie 2025, când a fost demis de USR și, sub amenințarea ruperii coaliției de guvernare, repus în funcție de PSD.

Dincolo de jocurile de putere, care au ca miză financiară balastierele și lucrările anuale de sute de milioane de euro ale ANAR, chestiunea e cu totul alta. În timp ce pe hârtie se vorbește despre siguranță, digitalizare și adaptare la schimbările climatice, în subsolul birocratic al Administrația Națională Apele Române funcționează un mecanism mai puțin vizibil care, evident, are legătură tot cu banii publici. Mai exact, auto-nominalizarea în proiecte cu fonduri europene și, implicit, auto-majorarea salariilor. Tiparul, așa cum rezultă din documente oficiale, este unul repetitiv, aproape halucinant prin simplitatea lui. 

Practic, directorii semnează decizii prin care… se numesc pe ei înșiși în echipele de implementare ale proiectelor, deși nu produc absolut nimic, în afară de semnături pe colțuri de hârtie. Cert e însă că, odată intrați în horă, managerii cu carnete de partid beneficiază de majorări salariale consistente, în valuri. De la 20% până la 50% în plus, care se adaugă la salariul de bază! Așa funcționează ecuația și la ABA Banat, unde rotația cadrelor de conducere se traduce prin constanța beneficiilor. Și povestea începe pe 29 noiembrie 2022 când, prin Decizia nr. 789, directorul de la acea dată, Marius-Ovidiu Ungurean, a constituit echipa de implementare pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Nodului Hidrotehnic Costei”.

Pe scurt, decizia managerială precizează că, începând cu data de 5 decembrie 2022, în baza Hotărârii Guvernului nr. 325/2018, se acordă majorări salariale, atât la activitățile stabilite prin fișa postului, cât și la pontajele lunare aferente activităților desfășurate de către fiecare membru al echipei de implementare a proiectului. În total, 12 (doisprezece) persoane printre care, primul pe listă, se regăsește și Marius-Ovidiu Ungureanu, la vremea respectivă, director al ABA Banat. Ceea ce se traduce prin faptul că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, managerul instituției a semnat o decizie, în beneficiul său, care a intrat în circuitul juridic și civil și care i-a produs foloase materiale pe persoană fizică. 

Și asta, în litera legii și în ochii inspectorilor de la Agenția Națională de Integritate (ANI), înseamnă conflict vădit de interese! Dar n-a contat căci, în aceeași zi de 29 noiembrie 2022, același Marius-Ovidiu Ungureanu, a mai pus pe masă o decizie managerială (nr. 791), prin care a constituit o nouă echipă de implementare a unui alt proiect pe fonduri europene – „Asigurarea atenuării și tranzitării în siguranță a volumelor de viitură pe râul Caraș și afluenții pe tronson Ticvaniu Mare-Frontiera Serbia, județul Caraș Severin”. De data aceasta, formată din 12 (doisprezece) angajați ai ABA Banat, printre care, evident, și domnia sa. Tot cu plata pe pontaje lunare, începând cu 5 decembrie 2022. Din acest moment, aceeași logică a fost aplicată în cascadă, la toții managerii care s-au perindat pe la cârma ABA Banat.

Cutume funcționărești 

Așa se face că, în 9 februarie 2023, când nici nu se uscase bine cerneala pe banii europeni, noul director al ABA Banat, Lucreția Bociort, prin Decizia nr. 38, a modificat componența echipei din proiectul – „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Nodului Hidrotehnic Costei”. Ulterior, pe 7 martie 2023, printr-un alt act administrativ (Decizia nr. 106), a facut același lucru și cu lotul de olimpici de la “Asigurarea atenuării și tranzitării în siguranță a volumelor de viitură pe râul Caraș și afluenții pe tronson Ticvaniu Mare-Frontiera Serbia, județul Caraș Severin”. Și, ca orice director care se respectă, Lucreția Bociort s-a (auto)introdus în schema lucrativă, pe bani europeni, începând cu data la care au intrat în vigoare cele două documente manageriale, pe care ea însăși le-a generat și semnat.