În fiecare ciclu electoral sau când statul intră în sevraj bugetar, PSD se transformă, brusc, într-un soi de Robin Hood cu cravată. De data asta, decorul e Palatul Cotroceni, iar scena e împărțită între negocieri sterile și un festival de principii care n-au fost niciodată respectate. În rest, aceeași demagogie, condimentată cu ipocrizie și cinism, împachetată într-o poveste răsuflată cu același iz de revoluție.

Așa că, ieri, cu lama la os, liderii social-democrați s-au strâns, din nou, ca să dezbată cum să împartă austeritatea, fără să o simtă. De preferat, să o împartă altora! Ca în orice banc bun cu PSD, ședința a început cu un plan de rotativă guvernamentală. Nu e vorba de economie circulară, ci despre calcule șmecherești de răspundere: dacă pică ceva, să pice în primii doi ani, când sunt ceilalți la butoane!

Genial în esență, planul PSD prevede ca PNL să ia primul ciolanul guvernării, cu Bolojan la cârmă, în timp ce social-democrații stau la pândă cu pancarte de opoziție din interior. Numai că Bolojan, băiat cu breton, nu a mers după fentă. Vorba aia, cine naiba ar vrea să fie prim-ministru într-o țară pe care o așteaptă un duș rece cu taxe, concedieri și facturi la dublu. Așa că negocierile s-au blocat. Surpriză. Din nou.

Între timp, sub bagheta interimatului Sorin Grindeanu, PSD a publicat un comunicat bombastic în care își trasează… liniile roșii. Nu alea albe! Din păcate, nu-s linii de tren de mare viteză, ci mai degrabă niște borduri morale peste care ei, social-democrații, zic că nu le pot încăleca. Doar zic!

Ce nu vrea PSD? În primul rând, să taxeze tranzacțiile bancare. Că doar sinecurile se plătesc prin transfer, nu în sacoșe! Nu vor nici TVA mai mare la alimente, că sarmaua e sfântă. Și nici să deranjeze agricultura, deși au pus-o pe butuci. În schimb, PSD propune comasarea instituțiilor.

Da, ați citit bine. Tocmai partidul care și-a crescut baza de clientelă prin inventarea de agenții obscure și autorități care reglementează reglementările vrea, acum, să reducă cheltuielile statului. De parcă ursul ar milita pentru veganism! Și când PSD vorbește despre săraci și clasa de mijloc, n-ai cum să nu lăcrimezi. Nu de emoție, ci de râs!

Totuși, partea bună și străvezie, e că PSD insistă ca investițiile să continue. Normal! Altfel, fără investiții, e greu să justifici studiile de fezabilitate de milioane de euro pentru lucrări care nu se fac niciodată? Sau cum mai împarți contractele pe încredere?

Deci, nu mai trebuie să mire pe nimeni că, în continuare, deși am trecut prin ture întregi de alegeri libere, România rămâne captivă în același balet grotesc. Să nu disperăm! Până la urmă, la cum merg lucrurile, o să avem parte nu de reformă, ci de aceiași actori principali: sinecuriștii, demagogii, impostorii și marii iubitori de funcții pe viață.

România merge înainte. În cerc. Pe persoană fizică autorizată!