March 16, 2026La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, medicina a intrat într-o nouă eră. Cea a actului medical teleportat! Așa că nu mai contează cine consultă pacientul sau cine pune mâna pe bisturiu. Important este cine apare pe hârtie. Și ultimul episod, care ține loc de o nouă premieră sanitară la SCJUT, a fost declanșat de un document intern, asumat de conf. univ. dr. Izabella Petre de la Maternitatea Bega. Problema este că, dincolo de tehnicile de victimizare mănăstirești, paradoxal, exact aceeași practică, pe care o denunță acum medicul primar ginecolog, a fost asociată, în trecut, chiar cu codul său de parafă.
Documentul care a aprins fitilul a fost depus la registratura SCJUT, pe data de 10 martie 2026, și a fost adresat managerului unității spitalicești, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, și directorului medical, Andreea Rață. În petiție, Izabella Petre reclamă presiuni din partea prof. dr, Zoran Popa, șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie II, care i-ar fi cerut să nu își respecte programul de lucru din ambulatoriu, stabilit prin contractul spitalului cu CJAS Timiș:
În data de 09.03.2026, d-nul dr. Popa Zoran mi-a cerut să nu mai respect programul de activitate în ambulator, ci să desfășor alte activități pe care le dispune dansul, iar acolo probabil să rămână un rezident care să consulte, utilizand parafa medicului titular, așa cum face dânsul, care, în timp ce este programat în ambulatorul de specialitate, serviciile ori nu sunt prestate ori în mare parte sunt efectuate de rezidenți. I-am transmis faptul că nu este nici legal și nici procedural, și faptul că, în programul de ambulator, medicii programați trebuie să fie prezenți personal și să desfășoare activități medicale…
Evident că afirmațiile dr. Izabella Petre sunt extrem de sensibile, deoarece actul medical în ambulatoriu trebuie efectuat de medicul programat. Mai mult, utilizarea parafei titularului pentru consultații, efectuate de altcineva, poate ridica probleme, atât de legalitate, cât și de decontare a serviciilor către Casa de Asigurări de Sănătate. Ceea ce, dacă s-ar confirma, ar putea atrage implicații administrative și disciplinare serioase pentru SCJUT. Așadar, tradus din română medical-administrativă în română simplă,
în sistemul medical românesc, parafa este echivalentul semnăturii pe propria răspundere.
Acum, când un medic pune parafa pe un document, oficial, înseamnă că a consultat pacientul. Totodată, că își asumă diagnosticul și tratamentul. Dacă în locul medicului consultă altcineva, iar parafa apare totuși pe document, avem un mic truc birocratic care poate deveni o mare problemă administrativă. Mai ales dacă serviciile sunt, apoi, decontate către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Poate, cel puțin până în acest punct, povestea ar putea părea o simplă sesizare privind nerespectarea unor proceduri. Numai că lucrurile sunt mult mai complicate de atât!
Oglindă incomodă
Dincolo de demagogie și ipocrizie, ironia situației este că, în urmă cu un an, dr. Izabella Petre, medicul care acum reclamă posibile nereguli, a fost acuzată că ar fi folosit exact aceeași practică, ani de zile. Mai exact, pe toată perioada în care a condus Secției de Obstetrică-Ginecologie II de la Maternitatea Bega! Diferența e că atunci, cadrul universitar nu a fost arătat cu degetul de către o singură persoană, ci de către toți medicii titulari (fără excepție!) care, sub semnătură privată, au acuzat-o, în mod direct, de zeci de situații concrete de furt intelectual, la pachet cu o serie de alte practici dolosive.
Și nu doar legate de situații din ambulatoriu, în care consultațiile ar fi fost efectuate de alți medici sau rezidenți, dar asumate pe parafa conf. univ. dr. Izabella Petre, ci și de o garnitură întreagă de operații, la care nu a participat în mod real, dar pe care și le-a intabulat, în registre, pe codul său numeric. Au fost făcute chiar și statistici, bazate pe documente medicale oficiale, care demonstrează că, până în vara anului trecut, când a fost destituită de la șefia secției, în cinci ani de mandat, pe acte, medicul a efectuat doar 260 de intervenții chirurgicale din care 104 chiuretaje, 93 de cezariene, 18 operații clasice și 45 laparoscopii.
Acum, tot probele arată că din cele 156 de intervenții chirugicale rămase, 93 au fost cezariene. Dar și aici, 48 au fost realizate de medicul rezident de an mare, iar restul cu mâna altor specialiști/primari. Cu alte cuvinte, practic, în 5 ani, vorbim doar despre 63 de intervenții chirurgicale ginecologice de nivel mediu şi greu, ceea ce-nseamnă, ca frecvență, o singură operație la 28 de zile! Ca șef de secție clinică! Adevărul e că, până și ultimele 63 de acte medicale, pe care conf. dr. Izabella Petre și le-a asumat în protocoalele operatorii, au fost efectuate, ca prima mâna chirurgicală, de către subalternii săi de pe Secția O.G. II.
De exemplu, în intervalul 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2024, conf. univ. dr. Adrian Gluhovschi a realizat, de facto, două cezariene (2020), trei histerectomii pe cale vaginală și o conizație (2023), care, la final, au fost trecute pe numele șefei de secție Izabella Petre, ca prim-operator. La fel spune și dr. Radu Neamțu – 5 cezariene. Apoi, la fel, și dr. Zoran Popa: 2021 – 1 rezecție parțială de ovar, 2 anexectomii, 1 histerctomie totală cu anexectomie bilaterală (Wertheim), toate pe cale laparoscopică. Plus, alte 22 de intervenții chirurgicale, în perioada 2022-2024, asumate, în scripte, tot de Izabella Petre. Și mai sunt exemple, la indigo, și în cazul dr. Mădălina Timircan – 10 operații și în parohia dr. Sorin Burlică – 16 intervenții chirurgicale.
Economia operațiilor
Lejer, lista poate continua! Și cu o operație de Wertheim, realizată în 16 ianuarie 2025, de reputatul chirurg timișorean prof. univ. dr. Amadeus Dobrescu de la SCJUT, dar asumată, în hârtii, tot de dubla specialistă Izabella Petre. Exact operația care timp de 7 (șapte) zile a stat cu protocolul operator necompletat, până în momentul în care, așa cum rezultă din conversații de Whatsapp, pe data de 22 ianuarie 2025, la ora 21.46, a dictat-o, spre știința șefei O.G. II, rezidentul de chirurgie al dr. Amadeus Dobrescu. Și asta spune absolut tot! De fapt, arată exact șablonul după care s-au derulat și operațiile din 4 februarie 2025 (sarcina istmică) și 19 februarie 2025 (placenta previa), ultima fiind și cea care a generat solicitarea SCJUT ca dr. Izabella Petre să fie evaluată profesional de către o comisie externă.
Cu alte cuvinte, pe scurt, e limpede că parafa dr. Izabella Petre a avut o viață profesională mult mai activă, decât medicul care o deținea pe cod numeric personal. Si, dacă, mai era nevoie de încă o confirmare, pe 2 iunie 2025, odată cu demiterea din fruntea Secției de Obstetrică Ginecologie II de la Maternitatea Bega, numărul intervențiilor chirurgicale, asumate de medicul de obstetrică-ginecologie, a devenit egal cu zero! Așa se explică și pasiunea Izabellei Petre de a petrece ore întregi, cât mai departe de blocul operator și grijă nețărmurită pentru consulturile din ambulatorul integrat.
În schimb, la compensare cu lipsa activității chirurgicale, în dreptul medicului, a crescut exponențial numărul de reclamații și cel de procese, intentate atât SCJUT, cât și UMF Timișoara. Doar că, dincolo de absurdul situației, povestea de la Maternitatea Bega scoate la iveală un paradox perfect românesc. Mai exact, aduce în prim plan un medic care denunță o situație pe care el însuși, conform probelor, a practicat-o vreo cinci ani de zile, cât a fost în fruntea Secției de Obstetrică-Ginecologie II. Așa că, în acest context, disputa nu mai are nicio legătură cu binele pacientului sau grija pentru deconturile de la CJAS Timiș, ci cu o simplă reglare de conturi. Și nevoia permanentă a Izabellei Petre de victimizare!
În teorie, în toate ecuația de mai sus, soluția ar trebui să fie clară, căci e scrisă în toate regulamentele profesiei de medic. În practică însă, în sistemul public de sănătate, realitatea pare greu de pătruns. Și plină de paradoxuri sau înțelegeri pe sub masă! De aceea, problema nu mai este doar despre programul din ambulatoriu sau despre cine semnează o fișă de consultație. Este, în esență, despre credibilitatea unui sistem medical în care activitatea profesională ar trebui să trebui să fie egală cu responsabilitatea, nu cu vreo conveniență birocratică.
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment