RETIM a inventat reciclarea prin apa de ploaie

February 18, 2026INVESTIGAȚIITiberiu Kiss

Din 15 februarie 2026, compania de salubritate RETIM SA și-a schimbat directorul general. În locul lui Dan Pascu a venit Dragoș Tomescu. Doar că managementul deșeurilor, practicat de compania româno-germană, a rămas la fel. Mai exact, frumos pe hârtie și în postări de Facebook. În schimb, pe teren, un adevărat dezastru și tone întregi de nepăsare. Și azi ne referim strict la campania trimestrială de colectare a deșeurilor textile din Zona 1 (Timişoara + periurban), programată pentru perioada 05 ianuarie – 31 martie 2026. De fapt, chiar și reciclare, că așa zice reclamă operatorului de deșeuri și așa spune și contractul cu ADID Timiș.

În câteva cuvinte, procedura de colectare separată și transport a deșeurilor textile, care face parte integrantă din contractul cu autoritatea județeană de management al deșeurilor, vorbește, în primul rând, despre trasabilitatea și valorificarea materialelor textile, care sunt preluate de la populație. Mai exact, spune că, după colectare, marfa de depozitează, temporar, în containere metalice închise (22 mc), pe Calea Moșniței nr. 2, Timișoara. Apoi, sunt preluate de către alți doi operatori, CVS Recycling (reciclare 360 tone/an) și INDECO Group (valorificare energetică 340 tone/an).

Pe de altă parte, obligațiile operatorului se rezumă la asigurarea continuității serviciului, la punerea la dispoziție a unui autocompactor și echipaj, la respectarea graficului aprobat de ADID Timiș și la contabilizarea cântăririlor individuale. Da, în contract există și aspecte sensibile sau unele cu potențiale riscuri, cum ar fi, de exemplu, procentul mare de valorificare energetică a textilelor, recuperate la populație. Nu de alta dar aproape 50% merg la incinerare și cam tot atâta se reciclează, efectiv. Practic, per ansamblu, vorbim despre o procedură operațională care pune accent mai mare pe logistică, decât pe performanța de reciclare.

Și acum nu trebuie decât să priviți imaginile video de mai jos, realizate pe 17 februarie 2026, în zona Torac din Timișoara (Calea Moșniței nr. 2). Exact la adresa de depozitare, menționată în contractul de delegare dintre ADID și RETIM, acolo unde mai scrie și că, în urma colectării de textile, există posibilitatea ca 20% din marfa colectată să fie neconformă la reciclare. Ceea ce nu înseamnă altceva decât posibila redirecționare spre ardere, nu spre reciclare! Asta explică perfect de ce, o bună parte din textilele colectate de la populație stau în ploaie și băltesc, pe lângă containerele metalice de 22 metri cubi.

Mai grav este că imaginile surprind exact opusul a ceea ce scrie în procedură. Adică, în loc de depozitare temporară în containere metalice închise, pentru protejarea materialelor de intemperii și pentru asigurarea trasabilității, textilele sunt aruncate direct pe platformă, expuse ploii și umezelii. Iar în momentul în care materialul textil este îmbibat cu apă, murdărit sau contaminat, șansele reale de reciclare scad dramatic. Cu alte cuvinte, ceea ce pe hârtie este prezentat drept flux de reciclare, în practică riscă să devină, în proporție mult mai mare decât procentul asumat de 20%, flux de valorificare energetică. Adică ardere.

Așa că nimeni nu știe ce se întâmplă, în mod real, cu textilele colectate de la populație, nici în ceasul al doisprezecelea. Dacă sunt cântărite individual, evidențiate, stocate conform procedurii și trimise către reciclare. Sau sunt doar lăsate să se degradeze, pentru ca ulterior să fie încadrate ca neconforme! Oricum, contractul dintre ADID și RETIM vorbește despre trasabilitate. Despre responsabilitate. Despre ecologizare. Doar că imaginile din 17 februarie a.c arată altceva: lipsă de control, lipsă de protecție a materialului colectat și o gestionare care contrazice spiritul reciclării.

Și mai e un aspect. Campania trimestrială este prezentată drept un efort de conformare la legislația europeană privind colectarea separată a textilelor. Cetățenii sunt încurajați să sorteze, să păstreze curate textilele, să le predea uscate și fără mucegai. Li se spune că fac un gest pentru mediu. În fapt, după colectare, deșeurile sunt lăsate în ploaie! Cu alte cuvinte, schimbarea directorului general al RETIM nu modifică automat cultura organizațională. Nu schimbă practicile din teren. Nu schimbă modul în care este monitorizată respectarea procedurilor.

Restul, e doar marketing. Și asta nu ține loc de responsabilitate, ci de un soi de reciclare… la apă, ediția de primăvară 2026. Marca RETIM SA!