În ultimii 2-3 ani, Timișoara a devenit terenul de joacă pentru giganții construcțiilor românești. În special, pe palierul de infrastructură medicală! Sub zodii norocoase, două nume se tot repetă, la modul obsesiv, în contractele publice de sute de milioane de euro – Construcții Erbașu SA și Concelex SA. Și, pe cerul senin, mai nou, se pregătește să strălucească și o a treia stea din constelație, acum, de când sănătatea a devenit o afacere de familie cu circuit închis, finanțată din bani publici și europeni – Innova Integration SRL.

Oficial, sunt firme private românești despre care politicienii spun că livrează pentru comunitate. Că fac minuni, în termen scurt, și că iau durerea cu mâna! Neoficial, sunt marii abonați la contractele publice, protejați de o rețea politică și instituțională care le asigură dominația. Împreună, dacă e să ne luăm după cifrele de afaceri și valoarea contractelor publice, câștigate doar în ultimii ani, organismul viu a reușit o adevărată simbioză, adaptare și ceea ce părea imposibil. Adică, să transforme relația cu statul într-un mecanism de făcut bani, aproape perfect.

Pe cifre, ca să înțelegeți dimensiunea astrelor, doar pe primele 8 (opt) luni ale anului 2025, Erbașu și-a adjudecat 20.115.186.406,73 lei + TVA prin licitații publice. Din total, 3.310.068.374,89 lei + TVA sunt contractele obținute exclusiv prin Compania Națională de Investiții (CNI). Așadar, 4 miliarde de euro, pe primele trei trimestre! Cum Erbașu SA lucrează mult cu subcontractanți, pe credit furnizor, și le lasă o margine de până-n 12%, politicienii sunt rugați să calculeze cam cât e profitul real al meteoritului, aproape fără niciun efort fizic real! Oricum, într-un an, SC Construcții Erbașu SA a crescut cu peste 400%!!! Da, în 2024, suma contractelor publice a fost  de „doar” 4.711.381.016,75 lei + TVA.

Adevărul e că nici Concelex SA nu stă rău, dar nu se ridică, nici pe departe, la cifra de afaceri a celor de la Erbașu, cu care împarte piața și… asocierile! Dacă, deja, Erbașu a început să redistribuie licitații și pe alte firme din grup – Erbasu Total Construct SRL și Erbasu Edil Construct SRL – încă nu e cazul celor de la Concelex SA care, până acum, pe 2025, se învârt pe la vreo 500 milioane lei, la nivel de licitații adjudecate. Dar nu asta e discuția! CNI-ul e cheia căci, de peste un deceniu, instituția funcționează ca o moară internă a familiei Erbașu, care macină constant fonduri publice și le redistribuie către abonați.

Repere PSD

Investigațiile jurnalistice ale colegilor de la ReporterIS au arătat, clar, cum familiile conducerii Companiei Naționale de Investiții  au contracte paralele cu Erbașu SA și Concelex SA. Practic, cei care ar trebui să supravegheze corectitudinea licitațiilor sunt, de fapt, beneficiarii lor indirecți. Pe scurt, soțul Manuelei Pătrășcoiu, directoarea generală a CNI, și cel al Danielei Orodel, directoarea econonomică, au împreună o firmă care a primit zeci de milioane de lei de la Erbașu și Concelex, marii câștigători de licitații de la compania de stat.

Firma în cauză, Diamond Floor SRL, are între 25% și 70% din veniturile anuale care provin exclusiv din contractele cu doi clienți. Evident, Erbașu SA și Concelex! De multe ori, așa cum rezultă din documente publice, cele două firme de construcții merg în consorțiu, la marile licitații organizate de către Compania Națională de Investiții. Și, ca să închidem povestea, consorții de la Diamond Floor au prestat pentru cei doi abonați ai CNI, cel puțin pe hârtie, amenajări interioare, zugrăveli și pardoseli, fiind bonificați cu sume de la sute de mii de lei, până la câteva milioane de lei anual. Altfel spus, banii publici intră pe o ușă în Erbașu și Concelex, dinspre CNI, și ies pe alta, direct în conturile Diamond Floor, un soi de proxy al conducerii companiei de stat.

Și acum, ca exemple, la Timișoara, Concelex SA a pus mâna, cot la cot cu Erbașu SA, pe proiectul de 65.000 mp al Institutului Regional Oncologic Timișoara (IROT), un gigant spitalicesc, finanțat cu sute de milioane de euro. Mai exact 900 milioane de lei, la care se adauga TVA! Ordinul de incepere a lucrărilor a fost emis de Consiliul Județean Timiș, încă de la începutul lunii aprilie 2025. Potrivit datelor administrației publice, partea de proiectare va fi gata anul acesta, iar construcția în sine poate incepe din 2026, termenul de finalizare fiind de 36 de luni.

Înainte de asta, Erbașu SA a prins castana cu construcția Maternității Bega, care a fost finalizată anul acesta din fonduri europene, în cadrul programului Interreg V-a ROHU, parteneri în proiect fiind Consiliul Județean Timiș, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Prius Brînzeu” din Timișoara și Universitatea din Szeged – Ungaria. Valoarea investiției a fost de circa 12 milioane de euro. Azi, însă, tot Erbașu construiește la Timișoara și noul Centru de Mari Arși, în regim de înălțime S+P+5E. Proiectul, în valoare de 60 de milioane de euro, este finanțat de Ministerul Sănătății, cu fonduri de la Banca Mondială, si are ca beneficiar Spitalul Clinic Judetean de Urgenta “Pius Brinzeu”, administrat de Consiliul Judetean Timis. 

În paralel, pe lângă infrastructura sanitară, de exemplu, Concelex SA a mai bifat, tot prin CNI, construcția unor cămine studențești pentru Universitatea de Vest Timișoara, la o valoare a investiției fiind de circa 23 milioane de euro. Apoi, a prins și construcția pentru noul terminal pentru plecări externe, care a costat peste 192 de milioane de lei (inclusiv TVA) și care reprezintă cea mai mare investiție din istoria Aeroportului International Timisoara “Traian Vuia”. La fel și cei de la Construcții Erbașu SA, care vor începe un amplul proces de consolidare și restaurare a Castelului Huniade din Timișoara, aflat în subordinea CJ Timiș. Valoarea totală a contractului, semnat pe 6 august 2025, este de 105 milioane de lei, fără TVA.

Cu două mâini!

Și în toate proiectele spitalicești, cel puțin la nivelul județului Timiș, pe segmentul de dotări și “spitale la cheie”, a intrat și SC Innova Integration SRL, adusă de mânuță și ajutată să treacă strada tocmai de către Erbașu SA. Un gest total interesat, că de aia acum vreo 3 ani, 50% din compania de arhitectură și aparatură spitalicească a fost achiziționată de firma omului de afaceri Cristian Erbașu. După reconfigurarea acționariatului, cifra de afaceri a Innova a explodat. Dacă în primii ani firma rula câteva milioane, în 2024 a depășit 13 milioane de lei, cu perspective și mai mari pentru 2025, in ecuația cu Institutul Oncologic și Marii Arși:

Colaborăm deja, de ceva vreme, cu Innova Integration, firmă cunoscută în piață. În calitate de antreprenor general, Construcții Erbașu are contracte pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea a peste 10 spitale și vor urma și altele, inclusiv componenta de echipamente medicale, dotări, achiziții, instalare și întreținere.

Cealaltă jumătate din capitalul Innova Integration SRL, o companie înființată și lansată în pandemia de COVID din 2020, a rămas la fondatoarea firmei, Alexandra Geanina Iman, soția mult mai cunoscutului timișorean Vlad Francisc Iman. Până în 2021, Iman era aproape necunoscut pe piața mare, accesând proiecte mici doar la nivel local, așa cum a făcut, după ieșirea din lockdown, la Spitalul Municipal Timișoara și la cel Boli Infecțioase de la Pădurea Verde.

Așa se face că, imediat după intrarea într-un joined venture cu Erbașu, Innova a devenit furnizorul preferat pentru marile șantiere medicale. Pe site-ul companiei defilează, deja, randări cu spitale modernizate, centre de transplant pulmonar, institute oncologice și unități pentru mame și copii. Si uite așa, o mutare genială prin simplitate, a deschis noi orizonturi. Erbașu ridică pereții spitalului. Tot Erbașu aduce în ecuație firma lui Iman, care furnizează aparatura medicală și integrează sistemele. Astfel, același grup facturează, la dublu, pentru aceeași lucrare: o dată pentru construcție, a doua oară pentru dotare! Și așa s-a născut un cartel de bussines!

Dar cine este, de fapt, Vlad Francisc Iman? În primul și primul rând, e finul lui Cristian Bușoi, liberal de soi, fost (euro)parlamentar, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și, actualmente, secretar de stat la Energie. În 2009, Vlad Francisc Iman a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare pentru trafic de influență, într-un dosar născut dintr-o afacere cu dezinfectanți la Spitalul Județean Timișoara. În pofida procesului și apoi a condamnării, Vlad Francisc Iman, prin firme controlate direct (SC VFI Medica SRL) sau prin interpuși, a continuat să prindă contracte de deratizare/dezinsecție și achiziții de aparatură medicală cu spitale din Timișoara, la greu.

Mai mult, după 2014, Camera de Conturi Timiș a descris detaliat o serie întreagă de prejudicii la achiziții de aparatură/servicii la SCJU Timișoara, cu Iman. Aşa că, indiferent cum o dai, partenerul lui Erbașu provine din zona gri a contractelor medicale cu statul român, cu o condamnare definitivă în 2009 pentru trafic de influență, dar cu un know-how și conexiuni solide in sistemul public de achiziții medicale. Iată de ce Timișoara rămâne laboratorul perfect și o verticală de cash, în care se vede cum banii publici pentru spitale ajung, pe aceeași axă, la constructorii favoriți (Erbașu/Concelex) și la furnizorul de aparatură din familie (Iman/Innova).

Și nu doar piața construcțiilor spitalicești sau a furnizorilor de aparatură medicală e arvunită în Timiș. La fel e și cu cea de infrastructura rutieră sau de protecție pentru calamități, acolo unde pe segmentul furnizorilor de materie primă (agregate minerale) și construcții (diguri prin PNRR la Apele Române) rupe norii Ion Bejeriță (Johnny) din Caraș-Severin, finul lui Ion Mocioalcă de la Curtea de Conturi a României, fratele de cruce al lui Ion Dragomir (prefect de CS/fost director ANAF) și prietenul intim al președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Toate sunt menționate, punctate și subliniate, la nivel de micron, cel puțin pe partea de Ape, în ultimul raport al corpul de control de la Ministerul Mediului.