Exploatare de agregate minerale, pe proprietatea Primăriei Giroc, sub masca ecologizării

December 12, 2025ADMINISTRAȚIE, GIROCTiberiu Kiss

În localitatea Chișoda, pe raza comunei Giroc, a început de vreo câteva luni, dragarea unui lac. Și sigur, pe lege, așa cum o să vă convingeți, acumularea de apă e un lac, nu o simplă baltă. Asta chiar dacă întreaga suflarea a comunității o denumește altfel! Pe acte, mai exact din extrasul de carte funciară (406024), terenul, în suprafață de circa 5 ha, este intravilan și se regăsește în proprietatea privată a administrației locale, încă din 2020.

Pe scurt, asta înseamnă că terenul, pe care se află și lacul de la Chișoda, aparține Primăriei Giroc, NU unei persoane private. Chiar dacă acolo, exact pe aceleași coordonate GPS (45.709708, 21.216576) și într-o zonă intens dezvoltată imobiliar, există un contract de asociere în participațiune între Consiliul Local Giroc și SC Chișozeana SRL, încă din 2004 și valabil pe 49 de ani, înregistrat în CF cu titlu de observație.

Cu toate acestea, azi, NU Primăria Giroc face lucrări de amenajare pe lac, ci entitatea privată, în regie proprie, fără niciun fel de acord scris al Consiliului Local. Și, acolo, de săptămâni bune, se întâmplă un lucru, vizibil chiar și din centrul comunei, unde se află sediul administrației locale. Mai exact, sub pretextul decolmatării, se extrag tone de resurse minerale, nisip și pietriș (sort). Fără niciun fel de condiții tehnice și legale pentru dragare.

Absolut nimic, nici studii hidrologice și geotehnice, nici analize ale sedimentelor, nici avize de mediu sau planuri de gestionare a nămolului scos (uneori considerat deșeu periculos). Nici măcar accept de la autoritățile locale, ca să nu mai vorbim de studii de impact, batimetrice sau topografice. Ce se vede, în schimb, la fața locului, e doar tehnologia mecanică de dragare (cu cupă), folosită expres pentru sedimente mai dure. Adică, pentru agregate minerale.

În schimb, în afară de un munte de nisip, extras de pe fundul lacului, material care a început să se subțieze și evapore de la o lună la alta, nicio urmă de dragare propriu-zisă. Nu sedimente aspirate, nu pompare a nămolului, nu bazin de stabilizare sau decantare, nu reconsolidare a mailurilor. Pur și simplu, doar nisip și, pe alocuri, sortimente mici de pietriș. Ceea ce spune mult, cel puțin despre intenții și paravanul de ecologizare a lacului de la Chișoda.

Imagini satelitare

Adevărul e că, la fața locului, chiar pe marginea lacului, situat pe proprietatea funciară a Primăriei Giroc, lucrurile se văd cu totul altfel, decât în birourile călduțe ale administrației locale. Dincolo de calitatea de titular, care-l face responsabil în ochii legii, din imaginile foto și video, realizate pe parcursului unei întregi luni de zile de către Insider TM, pe terenul public al comunei, se observă limpede câteva lucruri. În primul rând, o draglină, adică un utilaj de excavare, folosit pentru lucrările în lac. Pe marginea luciului de apă, există, palpabil și cuantificabil, chiar și materialul rezultat de pe urma așa-zisei ecologizări.

Pentru cine are ochi să vadă și deține cât de cât cunoștințe în domeniu, vorbim despre un excavator mecanic greu cu braț lung. Nu o dragă hidraulică de întreținere ecologică, ci un utilaj folosit pentru săpare și scoatere de material solid. Și agregate minerale sau cel puțin o parte din acestea, zac depozitate, în grămezi, la mal. Și se mai observă un lucru elementar – zona din jur și accesul către balastiera clandestină apare bătută de utilaje grele și indică trafic intens. Semn clar de transporturi neautorizate și elemente clare că activitatea e de natura extracției de material granular, nu o simplă dragare ecologică.

Așadar, vorbim despre un utilaj pe șenile cu braț lung și cupă tip graifer, special pentru exploatarea de balast. Și se poate vedea nisipul brut în cupa draglinei! În plus, avem movile mari de material deschis la culoare, relativ uscat, cu granulație fină–medie, care e nisip (material mineral), nu vreun nămol negru, organic. Și o platformă de lucru, făcută direct din materialul excavat, accesibilă pentru utilaje (se vede „drumul” bătut). Toate astea, puse laolaltă, sunt indicii puternice că se scoate material mineral valorificabil (agregate), nu doar nămol din decolmatare.

Apoi, din imagini satelitare (Google Earth/ Sentinel/Landsat), suprapuse cu ortofotoplanuri, se vede limpede că, în perioada 2015-2025, lacul de la Chișoda a suferit schimbări în suprafața apei, variații de formă și are adâncimi medii schimbate. Ceea ce arată, fără echivoc că, acolo, în timp, s-a mai umblat cu draglina, tot pe motive de pseudo ecologizare. Oricum, un lucru e cert. Primăria Giroc, în calitate de proprietar al terenului, nu are acordul scris al Consiliului Local, nici pentru dragare/decolmatare, cu atât mai puțin pentru exploatare.

Și nici licență de exploatare de la ANRM, nici aviz de mediu, nici acte de la Apele Române, în calitate de titular al terenului. Că toată documentația se emite pe proprietar, nu concesionar! Așa că n-are rost să mai vorbim despre contracte de prestări servicii pentru ecologizare sau exploatare de resurse minerale, în lipsa oricărui document tehnic. Sau despre redevențe, foi de transport, cântar etc! Putem, în schimb, face o estimare, bazată pe imagini – circa 10.000 mp pe o adâncime medie de 3 m, deci vreo 30.000 mc! Cum 1 mc are 1.5 to material, am putea avea un total estimat 45.000 to, iar 1 tonă se vinde, fără transport, cu minim cu 20 lei.

Legislație strictă

De aici încolo, nu mai e treaba noastră să discutăm despre executarea de activități miniere, fără permis (Legea nr.85/2003) sau extragere de agregate minerale, fără autorizație de gospodărire a apei (Legea nr.107/1996). Și nici despre chestiuni de fiscalitate, absența autorizației de mediu și nici despre lipsa minimelor documente care ar fi putut fi eliberate, în cazul ecologizării lacului de la Chișoda, de către administrația locală. Că niciuna dintre cele de mai sus, nu s-ar fi putut derula fără complicitate unor funcționari.

În schimb, pe lege, când vorbim despre vreun lac, dragarea și decolmatarea sunt considerate intervenții majore asupra unui ecosistem acvatic. De aceea, ecologizarea se realizează numai în anumite condiții, bine justificate. În general, un lac se curăță doar atunci când acumularea de sedimente sau modificările hidrologice afectează funcționarea lui naturală. Așa e și cu lacul de la Chișoda (comuna Giroc), situat pe un teren de 5 ha, aflat în proprietatea administrației locale, conform cărții funciare. Care, apropo, din punct de vedere juridic, deși e cunoscut de toată drept baltă, e pur și simplu un lac de dimensiuni mai mici. Si e un detaliu important!

În primul rând, pentru că, la Chișoda, acumularea de apă a luat naștere direct din pânza freatică. Nu provine din excavații care, în timp, să fi fost umplute de la ploaie sau de mici pârâiașe. În al doilea rând, pentru că lacurile sunt sub regimul Apelor Române, ceea ce necesită autorizații stricte pentru orice intervenție. Mai exact, aviz și autorizație de Gospodărire a Apelor, aviz de Mediu, documentație urbanistică și, mai mult decât orice, în timpul lucrărilor de decolmatare NU poți extrage agregate minerale (nisip sau pietriș) fără licență ANRM. În caz contrar, e exploatare ilegală.

Și la Chișoda e lac, nu baltă, și pentru că acumularea de apă apare în hărți vechi și e vizibilă pe imagini satelitare ca „luciu de apă permanent”, în ultimii cel puțin 20 de ani! Plus, la cum se draghează acolo la foc continuu, pe motiv de decolmatări și aluviuni, dar nu se scoate mâl ci material granular (nisip și pietriș), e cât se poate de clar ca fundul lacului este format din depuneri minerale. Ceea ce reconfirmă, încă odată că, din punct de vedere hidrologic, geologic si juridic că este un lac, nu o baltă. Deci intră sub incidența Legii Apelor, NU doar sub regimul de „teren proprietate publică”.

Adevărul e că, dacă era o simplă baltă, rezultată din excavație (fostă balastieră), chiar dacă nu s-ar fi supus normelor Apelor Române, în mod cert, chiar și așa, suprafața ar fi intrat în categoria de „perimetru minier abandonat”. Ceea ce ar fi dus, în orice ecuație, ca exploatarea de agregate, chiar și cea demarată sub masca unei decolmatări, să fi necesitat o licență ANRM, care vine la pachet cu un control strict al volumelor și plăți pe redevență minieră. Chiar dacă operatorul o numește „întreținere a bălții”. E clar, acum?