La prima vedere, un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (22 aprilie 2016 – 277 pagini), o sesizare a ANAF către Parchetul Curții de Apel Timișoara (1 iulie 2021 – 12 pagini) și un proces-verbal de control al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara (2 aprilie 2021 – 40 pagini) nu au prea multe elemente în comun. În afară de acuzații ferme de evaziune fiscală, spălare de bani și prejudicii de milioane de euro! În schimb, la o privire mai atentă, în background, toate au legătură cu cel mai iubit intermediar de agregate minerale pentru marile lucrări de infrastructură rutieră și feroviară din Banat: Ion Bejeriță, finul baronului PSD de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă.
În plus, mai sunt câteva lucruri care răzbat din concluziile instituțiilor statului român! În primul rând, faptul că, din 2016 și până în 2026, povestea a continuat, fără întrerupere, după aceeași rețetă, în ciuda tuturor intemperiilor. Semn că cineva, acolo sus, are grijă de echipă! Apoi, se mai creionează ideea că, în economia românească, firmele nu mor. Se transformă! Și când un model apare într-un dosar penal, după care reapare, ani mai târziu, într-o insolvență cu aceiași actori, aceeași infrastructură și aceleași beneficii economice, nu mai vorbim despre coincidențe. Vorbim despre arhitectură, coordonare și cronologie!
Azi, această investigație jurnalistică urmărește un astfel de caz, care gravitează în jurul unei companii ajunse în faliment, SC Excav-Prod SRL, și a legăturilor sale cu un întreg ecosistem de firme, abonate la banii statului, în centrul căruia apare mereu numele lui Ion Bejeriță. Și pentru că tot suntem la sincronicitate, începem cu rechizitoriul din 2016, acolo unde mecanismul fiscal de grup organizat e cel mai bine explicat. Pe scurt, vorbim despre mii de facturi pentru operațiuni nereale, firme bidon, circuite financiare care disipă fondurile și roluri de administrator de fapt/de drept. Practic, un circuit care a generat cheltuieli fictive, a dedus TVA, a creat cash-flow aparent justificat și a retras/transferat fondurile, în genți, printr-o armată întreagă de interpuși.

În toată această schemă, din care fac parte alte 16 (șaisprezece) persoane, Ion Bejeriță de la PSD, pe atunci proprietar al SC Emiliano Vest SRL (actualmente SC ERC Vest SRL), este cap de listă la categoria inculpați, cu un prejudiciu de peste 10,5 milioane de euro. Pe locul al doilea, în același rechizitoriu, este Axente Obrejan, administrator la SC Axio-Mixing SRL și SC Excav-Prod SRL. De precizat că toata echipa de șoc a lui Bejeriță, participantă la evaziune fiscală și spălare de bani, a fost trimisă în judecată în 2016. Din acel moment și până azi, procesul a suferit 79 de amânări, iar inculpații nu au ajuns niciodată să fie judecați pe fond. Ceea ce, în traducere liberă, după zece ani de tărăgănări, înseamnă prescripție, cel târziu în toamna lui 2026!
Practic, în 2016, a fost pentru prima dată când, datorită dosarului penal, numele lui Ion Bejeriță a depășit granițele Caraș-Severinului. Și tot acela a fost momentul în care, procedural și scriptic, rețeaua din jurul pesedistului, a devenit vizibilă juridic:
… am predat ștampilele, facturierele și token-urile pentru plățile electronice cu ocazia unei întâlniri pe care am avut-o cu Ion Bejeriță la biroul celui din urmă. Acesta m-a asigurat că se vor semna în viitor contracte, toată afacerea fiind garantată de o cunoștință a acestuia care este senator și căruia îi spunea „ăla bătrânu’ “. Totodată Ion Bejăriță mi-a comunict că pentru a putea câștiga la licităție contracte valoroase este necesar să avem un rulaj foarte mare pe cele două societăți la care eram administrator. Pentru acest motiv Ion Bejăriță mi-a cerut două sau trei facturiere cu mențiunea că fiecare facturier conține 50 de facturi…
Echipa de șoc
Așa au mers lucrurile până în 2016. Sau, cel puțin, așa s-a crezut. Doar că, la 2 aprilie 2021, inspectorii antifraudă din cadrul DGRFP Timișoara au finalizat un amplu proces-verbal de control privind activitatea societății lui Axente Obrejan, SC Excav-Prod SRL, firmă aflată în faliment din 2014. Documentul conturează imaginea unei companii care, în perioada de expansiune, a derulat contracte publice importante, a colaborat cu instituții cheie din județul Caraș-Severin, dar a ajuns să înregistreze pierderi masive, suspiciuni fiscale și dosare penale. Potrivit analizei fiscale, SC Excav-Prod SRL, partenera de afaceri a lui Ion Bejeriță, a avut ca obiect principal de activitate lucrări de construcții, în special în domeniul drumurilor și al infrastructurii.
În perioada de vârf, așa cum rezultă din documente, compania a deținut utilaje grele, balastiere și participații în alte societăți comerciale, așa cum e și SC Aeroportul Caransebeș SA care, ulterior a ajuns pe mâna lui Daniel Gabriel Olaru, partenerul lui Florin Maran, ultimul din postura de furnizor principal de agregate minerale a lui Ion Bejeriță, în proiectele mari de infrastructură publică, dezvoltate și promovate de Sorin Grindeanu de la PSD. Totuși, pe segmentul SC Excav-Prod SRL, în ciuda contractelor bănoase cu statul, cifrele au luat-o la vale, într-un mod bizar. Practic, după ani de glorie, în 2019, cifra de afaceri a ajuns la doar 567.147 lei, iar pierderea anuală a depăși 9,3 milioane lei.
Tocmai de aceea, ca urmare a unei analize, inspectorii ANAF au dat peste o serie de transferuri suspecte de proprietate, mijlocite de firme satelit. Iar acest lucru a fost demonstrat, cu vârf și îndesat, prin aprofundarea relațiilor comerciale cu societăți afiliate sau apropiate administratorului Axente Obrejan. Astfel, controlul fiscal menționează că au fost descoperite anomalii cu următoarele entității comerciale: SC Emiliano Vest SRL, SC Metallux SRL, SC Carluk Trans Excav SRL, SC Speedy Auto SRL și SC Axio Mixing SRL, ultimele două menționate din plin, și în rechizitoriul din 2016. Conform constatărilor ANAF unele dintre aceste firme erau administrate de persoane apropiate sau aflate în legătură directă cu administratorul SC Excav-Prod, existând suspiciuni de relații comerciale artificiale sau cu potențial de diminuare/control a masei credale și minimizarea obligațiilor fiscale:
SC Axio Mixing SRL are ca asociați pe Axente Obrejan (administrator al SC Excav Prod SRL) și pe Ion Bejeriță (asociat la SC Emiliano Vest SRL). SC Carluk Trans Excav SRL este deținută de fiica lui Axente Obrejan, Delcea Cristina. Din totalul de 111.842.780 lei, cifră de afaceri a SC Emiliano Vest SRL (2007-2019), cele mai importante venituri au fost realizate din contractele care au avut ca beneficiar Compania Naționala de Investiții – C.N.I. SA – 27.616.375 lei și AquaCaraș Oțelu Roşu – 4.677.221 lei.
Cert e că, în final, analiza ANAF a concluzionat, dincolo de evaziune fiscală, și folosirea cu rea-credință a bunurilor societății, posibile operațiuni fictive și transferuri patrimoniale suspecte. Mai mult, a identificat transferuri de acțiuni între persoane fizice și juridice, litigii privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri și executări silite și împrumuturi, toate între persoane și entități comerciale, afiliate echipei Axente Obrejan-Ion Bejeriță. Altfel spus, o fază de joc cu aceeași constantă în care patrimoniul/beneficiul economic nu a rămas în societate, ci a migrat controlat, prin (di)simularea unor activități comerciale, către parteneri de nădejde, în detrimentul unor creditori reali.
Profil operațional
Și, în final, toate cele de mai sus, alături de o sinteză a rechizitoriului din 2016, care surprinde în toată splendoarea un grup de oameni de afaceri de nădejde, au fost puse pe hârtie de ANAF, sub forma unei noi plângeri penale, care a fost înaintată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, la data de 1 iulie 2021. Acum, pentru cine are ochi să vadă, pe baza documentelor, se poate distinge clar un tipar psihologic de rețea. În primul rând, se observă stresul și efortul lotului de olimpici pentru un control indirect asupra unor entități comerciale care să producă venituri, dincolo de limitele legale. Aici, controlorul nu apare întotdeauna în acte ca administrator formal, dar exercită control de fapt.
Apoi, la nivel de stratificare juridică, se folosesc mai multe firme, în primul rând pentru separarea riscului penal și fiscal, ulterior și pentru compartimentarea fluxurilor financiare. Tocmai pentru că, dacă intră în vizor vreuna, să nu se ducă toate la vale, în efect de Domino, că e greu să repui pe șine o întreagă garnitură, mai ales când șomezi tehnic! Mai există și elasticitatea, care intervine în schema lucrativă doar când presiunea penală crește. Atunci, mecanismul se mută din zona fiscală în zona insolvenței, unde instrumentul nu mai este factura, ci controlul asupra masei credale. Și, nu în cele din urmă, există răbdarea strategică și, mai presus de orice, încrederea.
Așa se explică și de ce o rețea, născută să dribleze statul, nu operează pe termen scurt, într-un ecosistem fiscal agresiv. Și cel mai bine se vede acest lucru din cronologia faptelor care arată o continuitate pe mai mulți ani, din 2014 și până-n 2026! De exemplu, în rechizitoriul din 2016, se vorbește despre o evaziune fiscală și o spălare de bani, în cuantum de peste 10,5 milioane euro, creată în jurul unei fabrici de facturi și lanțuri de firme, cu Ion Bejeriță și Axente Obrejan, care ocupă primele două planuri. Apoi, aceeași schemă apare, în trei acte, și în 2021, după controlul ANAF. Se vorbește, din nou, despre interpuși, administratori de fapt/de drept, furnizori de hârtie și beneficiari reali ai schemei.

Tocmai de aceea, Ion Bejeriță și Axente Obrejan, nici în rechizitoriul din 2016 și nici în cel din 2021, nu sunt menționați marginal, ci tratați ca inculpați
pentru fapte grave, într-un mecanism hrănit din bani publici. Ceea ce nu reprezintă vreo coincidență simpatică, ci o recurentă! Și cel mai bun exemplu, în toată aceasta rețetă de continuitate tovărășească, rezultă dintr-o serie de acte fiscale care arată că, în perioada 2023-2025, SC Axio Mixing SRL și SC EMV Util SRL, ambele din siajul lui Ion Bejeriță, și-au continuat nestingherite activitățile comerciale. Nu oricum, ci la nivel macro, conectate din greu, tot la banii statului, prin CNAIR și antreprenorii generali, unde au activat ca intermediari (aproape) exclusivi de agregate minerale.
Da, doar căpușe! Că, așa cum rezultă din documente, balastierele sunt deținute de Florin Măran prin SC Beton Lugoj SRL, SC Vitida Mineral SRL sau SC Tehnocer SRL. Doar facturile și marfa circulă prin firmele controlate de Bejeriță, până pe tronsoanele de infrastructură rutieră și feroviară din Banat, gestionate de UMB/Tehnostrade/FCC. Pe scurt, în 2024, pentru agregate, Emv-Util SRL a plătit către firmele lui Florin Măran suma de 29.594.832. Apoi, SC Axio Mixing SRL i-a mai vărsat 23.689.735 lei. La capăt, în același ani, pentru plasamentul de material de balastieră, Ion Bejeriță a încasat prin firmele sale, de la UMB, 63.675.297 lei. Pe lângă asta, alți 11.421.956 lei de la FCC Construccion SA Barcelona (modernizare căi ferate) și 3.713.608 de la SC Tehnostrade SRL.
Nici în 2025, finul baronului Ion Mocioalcă de la PSD nu a stat rău în șlapi căci, pe marfa și licențele lui Florin Măran, a încasat de la UMB Trading Co SRL suma totală de 51.237.715 lei (48,78%) și de la FCC Construccion SA alți 45.322.299 lei (43,15%). Practic, vorbim despre o relație de dependență față de bani publici, într-o proporție covârșitoare de circa 92%! Exact așa arată radiografia unui mecanism care s-a adaptat și a supraviețuit timp de peste un deceniu. Doar pentru că PSD iubește o arhitectură economică bine coordonată, într-un ecosistem controlat și alimentat preponderent din bani publici!













What do you think?
Show comments / Leave a comment