September 19, 2026De mai bine de două decenii, sirianul Kamal Al-Barri s-a lăsat de Jurământul lui Hipocrate și de voluntariat pe secția de chirurgie de la Clinicile Noi din Timișoara. Așa că medicul s-a apucat de dat bani cu împrumut, în special în rândul conaționalilor săi! Deși neagă că a dus dobânzile nefiscalizate la rang de artă, doar în ultima lună, pe site-urile de specialitate, numele doctorului apare în trei executări silite, toate în calitate de creditor. Important e că, de-a lungul anilor, conform cărților funciare, sub nasul ANAF și DIICOT, sute de proprietăți s-au perindat prin patrimoniul lui Kamal Al-Barri. Ceea ce nu face decât să confirme nivelul industrial de activitate bancară în care este implicat fostul medic de la Spitalul Municipal Timișoara.
La pachet cu averea, în timp, pe numele sirianului au venit și procese, în care o serie de contracte de vânzare-cumpărare au fost contestate pe motiv că sunt acte simulate, care au la bază împrumuturi cu dobânzi mascate. Toate nefiscalizate! Apoi, o serie întreagă de licitații imobiliare au fost anulate din cauza unor blaturi, săgeți umane și vicii de procedură. Cert e că, doar în ultima săptămână, două noi episoade au fost intabulate pe numele lui Kamal Al-Barri. Primul are legătură cu o acuzație de înșelăciune și furtul unei sume de 16.000 de euro, la casa de schimb valutar pe care medicul sirian o patronează pe Bv. Eroilor de la Tisa din Timișoara. Și al doilea, cel mai grav, e legat de moartea violentă a unuia dintre debitorii săi, stomatolog iranian Gorban Hamid, care s-a sinucis zilele trecute, pe 16 septembrie 2016.
Da, dentistul Gorban Hamid, în vârstă de 61 de ani, a fost găsit mort în locuința sa de pe strada Ioan Plavoșin, în cartierul Mehala. Chiar vizavi de cabinetul său stomatologic! Potrivit IPJ Timiș, bărbatul prezenta o leziune la cap, aparent, produsă prin împușcare și figura ca deținător legal de armă. Poliția a deschis un dosar pentru ucidere din culpă. În același context, presa a relatat că lângă corpul său neînsuflețit, organele judiciare ar fi fost găsit un bilet de adio și că medicul ar fi avut probleme financiare. Totuși, un detaliu care nu a apărut în relatările despre moartea medicului iranian se află în Portalul Instanțelor. Mai exact, în dosarul 7570/325/2025, înregistrat la Judecătoria Timișoara, la 12 martie 2025, în care Kamal Al-Barri figurează explicit în calitate de creditor. Iar Gorban Hamid, în rol de debitor!
Petentul acțiunii a fost, în numele chirurgului-cămătar, Biroul Executorului Judecătoresc Cristian Crăciun, zapciul de casă al sirianului Kamal Al-Barri. Din dosarul cauzei, la 19 martie 2025, instanța a încuviințat executarea silită împotriva debitorului Gorban Hamid, în baza contractului de împrumut nr. 571 din 18 noiembrie 2021. Și așa se face că, după emiterea sentinței, iranianul a fost obligat să-i plătească sirianului suma de 13.000 euro. Probabil, un rest din împrumutul de vreo 400.000 euro despre care vorbește toată comunitatea arabă din Timișoara. Oricum, la o simplă căutare în sistemul ECRIS, realizată după numele chirurgului-cămătar Kamal Al-Barri, platforma returnează un număr de 29 de înregistrări. Cu medicul, în calitate de creditor!
Totuși, în ciuda plângerilor și reclamațiilor, ori de câte ori a avut nevoie de un CEC în alb, pe care să-l folosească în fața judecătorilor, Kamal Al-Barri l-a primit din partea colegilor săi de pe Secția de Chirurgie de la Clinicile Noi. Vorbim aici despre zeci de certificate de bună purtare și caracterizări elogioase, semnate de absolut toți medicii și șefii de secție, care-l descriau pe cămătarul cu halat alb drept un coleg desăvârșit, cu frică de Dumnezeu, empatic, harnic și săritor. Ba mai mult, că i-ar fi ajutat pe colegi și cu sume importante de bani, la nevoie, dar fără să ceară vreo… dobândă! Cu alte cuvinte, nicio apucătură de cămătar, ci un comportament exemplar, demn de orice cadru medical, care-și conduce existența și cariera după Jurământul lui Hipocrate. Doar că realitatea a fost mereu alta!
🟠 Revolta maselor
Că medicul sirian a fost mereu un rechin în costum de spital o demonstrează, negru pe alb, dosarul civil 1977/30/2021, care oferă cea mai puternică piesă judiciară din acest puzzle. Reclamantul Ziad Husam Hajjar a cerut instanței să constate caracterul simulat al unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu Al-Barri. La 15 noiembrie 2024, Tribunalul Timiș a admis cererea. Prima instanță a constatat că actul autentificat la 5 decembrie 2017 era simulat în privința naturii juridice și că operațiunea reală fusese, de fapt, un împrumut cu dobândă. Așa că instanța de judecată a constatat nulitatea absolută a clauzei privind dobânda remuneratorie. Apoi, a dispus radierea dreptului de proprietate al lui Al-Barri și reînscrierea reclamantului în cartea funciară. Hotărârea nu este definitivă. Al-Barri a declarat apel, urmând ca instanța superioară să înceapă procedura de analiză a actelor, la termenul din 14 octombrie 2026.
O altă familie de dosare pornește de la numărul 33919/325/2016 și privește executarea silită a imobilului ultracentral de pe strada Beethoven nr. 2 din Timisoara. Portalul instanțelor de judecată afișează mai multe sufixe și rejudecări, dar este vorba despre același conflict de bază și aceeași victimă, Urian Stancu, fost client la banca independentă a lui Kamal Al-Barri, cu suma de 50.000 euro. După ce contestația la executare a fost respinsă, Tribunalul Timiș a admis apelul în iulie 2025 și a trimis cauza spre rejudecare. La 5 mai 2026, Judecătoria Timișoara a admis în parte contestația și a anulat procesul-verbal al licitației publice din 14 decembrie 2016, precum și actele de executare ulterioare, coordonate de Cristian Crăciun, executorul de casă al lui Al-Barri. Azi, dosarul se află din nou în apel, iar medicul sirian figurează între apelanți și intimați. Și asta doar pentru ca miza imobiliară, azi, e de 1,5 milioane euro.
Și, pe lângă toate astea, au mai existat o serie întreagă de dosare privind cămătăria practicată de Kamal Al-Barri, împotriva fraților Hamati, printre altele, foștii proprietari ai platformei Fructus din Timișoara. În 2004, Basel și Haitham Hamati l-au acuzat public pe medicul-cămătar că le-ar fi împrumutat, în tranșe, aproximativ 280.000 de dolari, cu o dobândă de 5% pe lună, folosind contracte de vânzare-cumpărare drept garanții mascate. Potrivit relatărilor ulterioare, frații Hamati ar fi rambursat aproximativ 400.000 de dolari, doar că, între timp, Al-Barri nu a mai dorit să returneze bunurile imobiliare, care au fost folosite ca și garanție, deoarece acestea ar fi ajuns la o valoare estimată de aproximativ 2,5 milioane de dolari. În litigii, doctorul a respins acuzația de activitate bancară clandestină și a invocat hotărârile judecătorești obținute în favoarea sa.
Dar, mai presus de orice, pe numele fostului medic voluntar de la Clinicile Noi, a mai existat un dosar, în vreo 12 volume, plin de stenograme suculente, întocmit de DIICOT care, în urmă cu vreo trei ani, s-a stins în prescripție. Pe scurt, grup organizat, mecanisme în care împrumuturile cu dobândă erau disimulate prin contracte de vânzare-cumpărare, o rețea întreaga de interpuși, executări silite și licitații trucate. Ce mai, rețea de cămătărie în toată regula, în care erau implicați medici, foști ofițeri SRI, executori, magistrați, avocați și zeci de persoane fizice, folosite pe post de săgeți. Doar că, în final, DIICOT a dispus clasarea acuzațiilor împotriva lui Kamal Al-Barri, motivând împlinirea termenelor de prescripție.
🟠 Sechestru asigurator
La 16 septembrie 2026, chiar în ziua în care stomatologul iranian Gorban Hamid, sub povara datoriilor, a decis să-și încheie socotelile cu viața, un alt incident a flambat spiritele comunității arabe din Timișoara. Vorbim aici despre un eveniment care s-a consumat la casa de schimb valutar a lui Kamal Al-Barri, situată în Complexul Studențesc din Timișoara. Pe scurt, un angajat al unei alte case de schimb valutar, Nizar Faroussi, care rămăsese fără lei românești în gestiune, s-a dus să schimbe 30.000 de euro. Evident, banii nu erau ai lui, ci ai societății comerciale care aparține unui alt sirian, Wadah Ghazal. Dar n-a contat căci, în momentul în care l-a prins cu banii în mână, deși știa că nu-i aparțin, Kamal Al-Barri l-a executat, pe loc, pe conaționalul său Nizar Faroussi. Practic, l-a ușurat de 16.000 de euro, în contul unei pretinse datorii mai vechi.
Apoi, împreună cu un nepot de-al său, chirurgul-cămătar a plecat, în viteză. Tot în viteză, la fața locului au venit și agenții Secției 2 Poliție, care au încercat, în primul rând, să calmeze spiritele arabilor care s-au adunat, în semn de protest, în fața prăvăliei lui Al-Barri. În final, s-au luat declarații și s-au depus plângeri. Cert e că, ieri, sub presiunea morții violente a stomatologului iranian Gorban Hamid, în prezența unui avocat, cămătarul a încercat să dreagă busuiocul și să restituie banii, cu condiția ca acuzațiile să fie retrase. Doar că a vrut să-i restituie cash, așa cum i-a luat, nu printr-un act notarial sau o consemnare la CEC, ceea ce a creat, animozități și teama unor probleme legale viitoare, în special pentru păgubit. Așa că, pe moment, povestea s-a blocat în negocieri.
Acum, în ce-l privește pe Kamal Al-Barri,
fiecare piesă din tot acest tablou contemporan, dacă e privită singură, poate primi o explicație banală. De exemplu, că un medic voluntar, care n-are o zi pe cartea de muncă în vreun spital, poate avea avere din alte surse. La fel cum un creditor poate împrumuta legal pe oricine, atâta timp cât își poate justifica proveniența creditele acordate. Tot așa, un imobil poate fi adjudecat legal, sub forma unui contract de vânzare-cumpărare. Exact cum o executare poate fi contestată, iar un proces poate fi câștigat sau pierdut. Dar, în cazul Kamal Al-Barri, piesele nu stau singure. Ele se repetă în aceeași cheie și după același model patentat:
împrumuturi între persoane fizice, urmate de executare silită;
contracte de vânzare-cumpărare despre care debitorii spun că sunt garanții;
hotărâri judecătorești de primă instanță care confirmă existența unor împrumuturi mascate de tranzacții imobiliare și dobânzi peste limita legală;
licitații trucate și transferuri imobiliare contestate;
Așa că aici nu mai este vorba doar despre reputația unui om. Este vorba despre capacitatea instituțiilor de a vedea un mecanism atunci când fiecare rotiță este înregistrată separat: un contract la notar, o cerere la executor, o licitație, o carte funciară, o contestație, o clasare și încă un debitor. Cel puțin până acum, Statul a numărat doar actele. Nu a numărat și modelul. Pentru că imperiul din dobândă al lui Kamal Al-Barri nu s-a ridicat într-o noapte și nici în clandestinitate deplină. A crescut la vedere, între cabinete notariale, birouri de executori, săli de judecată și instituții care au cercetat fiecare cărămidă, dar au refuzat să privească întreaga construcție. Iar când au privit-o, prescripția a ajuns înaintea răspunderii.
Evident că sinuciderea lui Gorban Hamid nu poate fi atribuită unui creditor, fără probe și concluzii judiciare. Dar executarea sa silită este un fapt. La fel sunt hotărârea privind împrumutul mascat, licitația anulată, zecile de dosare și patrimoniul imobiliar rostogolit prin acte, debitori și executări. Coincidențele pot explica un episod. Nu pot explica, însă, un sistem repetat timp de două decenii. De aceea, întrebarea nu mai este doar de unde a avut Kamal Al-Barri atâția bani de împrumutat. Întrebarea este cum a reușit statul român, cu ANAF, Poliție, parchete și DIICOT cu tot, să nu vadă banca neoficială care funcționa sub ochii săi. Probabil, pentru că, în România, cămătăria e infracțiune, până când este îmbrăcată într-un contract, autentificată la notar și lăsată suficient de mult la dospit. După aceea, nu mai produce condamnări. Produce proprietăți. Fără impozit!
Vrei sa nu ratezi articolele InsiderTM?
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment