Tocmai pentru că își trăiește viața de ministru al Sănătății la cote maxime pe Facebook, Alexandru Rogobete știe, de mai bine de doi ani, exact ceea ce cunoaște și managementul Spitalului Județean Timișoara. Și anume că, la Maternitatea Bega, când plouă afară, personalul medical șterge apa. Pe dinăuntru! Ce nu știe, probabil, întâiul medic al țării e că, așa cum se întâmplă în orice democrație care se respectă, în momentul în care angajații semnalează chestiuni grave și repetitive, în circuit intern, conducerea SCJUT nu stă degeaba. Și, în timp ce oamenii dau cu mopul și aleargă cu gălețile între etaje, ca să păstreze măcar aparențele de standarde europene într-o clădire nou-nouță, managementul lucrează din birouri și caută soluții pentru remedierea situației.
Exact asta s-a întâmplat a doua/a treia zi după potopul pluvial de la Maternitatea Bega, care s-a dezlănțuit, pe intern, în noaptea de 11/12 noiembrie 2026. Nu pentru prima dată! Mai precis, conducerea Spitalului Județean Timișoara nu a dat înapoi de la problemele tehnice și nici bir cu fugiții. Și nici nu s-a (mai) făcut că… plouă. Din contră, a pus mâna, nu pe mop, ci pe butonul de panică. Și, în deplină transparență decizională, ca soluție tehnică la infiltrațiile de apă de prin saloanele clinicii, a făcut ce știe mai bine. Practic, a șters din grupul intern de WhatsApp pe toți suspecții de serviciu, bănuiți că ar fi transmis, către InsiderTM, imaginile lacustre de la Maternitatea Bega, de acum vreo săptămână.

Asta a fost doar prima demonstrație de forță! Apoi, ca să nu bată prea tare la ochi a cenzură, a mai exclus, în linie, încă vreo duzină de cadre medicale. Până s-au răsfirat de tot! Adevărul e că, înainte de ultima inundație, de la inaugurarea clădirii (12 august 2024), construită pe fonduri europene de vreo 14 milioane de euro, au mai existat minim 5 (cinci) astfel de episoade, în care apa de ploaie a penetrat capodopera inginerească a celor de la Construcții Erbașu SA. Una și aceeași societate care, acum, e pe punctul să predea, tot la CJ Timiș și SCJUT, noul Centru de Mari Arși (66 milioane euro ) și care numai ce s-a apucat de construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara (peste 300 milioane euro).
Si, apropo de democrație și tăiat în carne vie, managementul sanitar din cel mai mare spital din vestul României nu e la primul exercițiu (ne)democratic, prin care aplică cenzura în masă. Că, în 19 august 2026, printr-un ordin intern, a mai instaurat politica pumnului în gură. Atunci, SCJUT a decretat, sub amenințarea desfacerii contractului de muncă, că “nicio persoană” din spital nu poate invoca libertatea de exprimare sau calitatea de avertizor public, în afara procedurilor stabilite de SCJUT. Adică, pe modelul mersului pe burtă! Acum, chestiunea e că, după apariția articolului despre ultimele infiltrații de ape pluviale din noaptea de 11/12 noiembrie 2026, care au revenit la Maternitatea Bega pentru a șasea oară, în posesia InsiderTM au intrat și alte capturi de ecran. Din alte grupuri interne de Whatsapp ale Spitalului Judetean Timișoara!
🟠 Efectul de canion
Așa că, în logica bulei sanitare, proclamată în august a.c, managementul unității sanitare, în frunte cu prof. univ. dr. Dorel Săndesc, nu are decât să-i pună pe liber pe toți avertizorii de integritate. De fapt, începând din acest moment, SCJUT poate să dispună închiderea tuturor grupurilor interne de comunicare, până și pe cele ale medicilor rezidenți de pe ATI! Și să lase doar un singur canal de notificare, care să oglindească adevărul absolut, prin care să fie propovăduit însuși Cuvântul. Adică, pagina oficială de Facebook a Spitalului Județean Timișoara. Că doar acolo reflexia este curată și nealterată! Și nici nu trebuie mai mult ca să observi contrastul frapant și dublul limbaj dintre teoria și practica spitalicească.
De exemplu, într-o conversație internă, ca să calmeze spiritele, se arată că Dorel Săndesc a reacționat ferm, când apa de ploaie a ajuns, din nou, prin saloanele Maternității Bega. În sensul că a convocat de urgență echipa de constructori de la societatea Erbașu. Și, mai presus de orice, că s-a arătat extrem de supărat pe toate cârpelile și improvizațiile antreprenorului general. Că nu mai vrea explicații și promisiuni, ci soluții concrete la toate problemele tehnice dintr-o clădire nou-nouță, pentru care UE și statul român au scos din buzunare vreo 14 milioane de euro. Doar că, în timp ce Cuvântul era propovăduit pe orizontală, același management al SCJUT, exmatricula, rând pe rând, câte un cadru medical din grupul de comunicare “Mutare Bega”. Până a scos, dincolo de tușă, toate elementele pe care le-a considerat maligne.
Firește, mesajul împăciuitor al managerului Dorel Săndesc, care a fost rostogolit pe intern, nu lasă prea mult loc de interpretări. E, practic, descrierea luptei lui David cu Goliat! Doar că discursul ar fi fost și mai liniștitor dacă, odată cu regretul, ar fi apărut și o soluție care să nu se evapore… la prima ploaie. Pentru că problemele cu infiltrațiile de apă pluvială, prin saloanele și pe coridoarele de la Maternitatea Bega, nu s-au născut ieri! Așa cum, la fel, nu au văzut lumina zilei nici celelalte chestiuni majore! Cum sunt și lifturile din cărțile tehnice ale unității sanitare. Aceleași care se blochează și cad în gol, săptămânal, minim câte două etaje deodată, cu tot cu medici și pacienți. Sau se blochează între etaje, atunci când nu se strică de tot!
Și ascensoarele se defectează, nu neapărat pentru că sunt dintre cele mai ieftine. Și chiar sunt! Ci pentru că, pur și simplu, lifturile nu sunt fabricate pentru trafic intens. Așa se și explică de ce, de câteva luni încoace, ca să reducă fluxul și să le țină în viață cat mai mult (la 18 luni de la inaugurare!), elevatoarele din proiectul european de 14 milioane de euro au fost… cartelate. Ca să nu mai intre în revizie, săptămânal! Totuși, în maternitatea europeană Bega, singurul loc în care nu există încă o monitorizare electronică, pe bază de card de acces, este Blocul Operator. Asta pentru că ușile de la intrare, din cauza materialului tehnico-științific, nu se pot automatiza. De aia, acolo, în mediu steril, unde nici musca nu ar trebuie să pătrundă, azi, intră cine vrea și cine nu vrea. Când nu e postat, câte un paznic la ușă!
🟠 Cotele pluviale
Asta, ca să nu mai vorbim de filtrele HEPA (High Efficiency Particulate Air) din sistemul de recirculare și purificare al aerului de la Maternitatea Bega, concepute să rețină particule extrem de fine din aer. După norme, la nivel de eficiență, conform standardelor, un filtru HEPA adevărat oprește cel puțin 99,97% din particulele cu dimensiunea de sau mai mare de 0,3 microni. De exemplu, praful fin, polenul, sporii de mucegai, acarienii și bacteriile. Și, tot conform normelor sanitare, ar trebui să fie din clase de eficiență precum H13 (minimum 99,95% – saloanele ATI, unități de prematuri sau laboratoare) și H14 (minim 99,995% – săli de operație, mari arși, transplant). Doar că dezlegarea misterului cu filtrele HEPA cade în sarcina șefului DSP Timiș, Florin Ardelean. Dacă-l țin găicile de la pantaloni!
Până atunci, azi, la doi ani și jumătate de la inaugurare, la Maternitatea Bega, cu fiecare episod de ploaie torențială, apa revine în interior. Ciclic! Așa că explicațiile manageriale, oricât de indignate ar fi, nu țin loc de hidroizolație pentru personalul medical. Și nici de umbrelă, pacienților! Așa că, până vine soluția (nu răspunsul!), tabloul european e greu de ignorat. Nu de alta, dar tot peisajul lacustru seamănă tot mai puțin cu o administrație sanitară preocupată să afle de ce se repetă problemele și mai mult cu una înclinată să controleze cine le discută. Partea proastă e că infiltrațiile, totuși, nu dispar odată cu membrii care le discută. Apa nu citește lista de participanți și nu se oprește fiindcă cineva a fost scos din conversație sau din vreun grup de comunicare profesional.

Și, în tot acest timp, managerul SCJUT, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, se jură că nu mai acceptă povești de la SC Construcții Erbaşu SA. Doar soluții. Identificabile și palpabile! Atunci, nu are decât să le ceară public, cu termene, responsabili și lucrări verificabile. Că așa procedează, la modul cel mai transparent, orice instituție de stat care e lezată, atât în patrimoniu, cât și în orgoliu! Doar că niciodată, indiferent de problemele tehnice de la Maternitatea Bega, care s-au tot repetat încă de la inaugurare, unitatea sanitară nu a reacționat public și nu i-a bătut obrazului constructorului. Nici măcar când inundațiile de prin saloane au ajuns în mass-media. Nu o dată, ci de 6 ori! Așa că, până la revoluție, minunea europeană din curtea Spitalului Județean Timișoara continuă să funcționeze după aceeași procedură simplă de lucru. Cu mopul în mână! Și pe Odă Bucuriei!
Vrei sa nu ratezi articolele InsiderTM?










What do you think?
Show comments / Leave a comment