În România ultimilor ani, cuvântul suveranist a devenit un element recurent în discursul politic. Este invocat deopotrivă în argumente, sloganuri sau etichete ideologice.

Și totuși, în mod paradoxal, acest termen încă nu figurează în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), deși vocabularul limbii române include fără rețineri cuvinte precum suveran, suveranitate, suveranism – toate cu o istorie și o funcție clară în limbajul politic și juridic.

Această absență poate fi pusă pe seama inerției lexicografice. DEX-ul clasic tinde să rămână ancorat într-un nucleu relativ conservator al limbii, iar apariția unor termeni noi, fie ei și foarte vizibili în spațiul public, nu presupune automat includerea lor.

Însă, ceea ce ridică semne de întrebare, nu este lipsa termenului suveranist din DEX, ci felul în care platforma dexonline.ro, una dintre cele mai utilizate surse educaționale din România, a deraiat de la misiunea sa lingvistică și a început să expună fățiș tot soiul de mesaje politice cu accente tefeliste.

În ultimele zile, în plină campanie pentru turul final al alegerilor prezidențiale, programate pe 18 mai 2025, dexonline.ro a introdus pe site o serie de chestionare cu tentă politică și de propagandă. Sub pretextul unor sondaje nevinovate, vizitatorii sunt invitați să răspundă la întrebări formulate cu un subtext clar partizan. Acestea sunt însoțite de feedback automatizat și manipulator, care sugerează și răspuns corect.

Nu e vorba doar de o inițiativă amuzantă sau ironică, ci despre tehnici de direcționare, de inducerea unor idei și atitudini – cu atât mai grav cu cât ele apar pe o platformă asociată, în mentalul colectiv, cu educația, nu cu propaganda.

Deși echipa DEXonline a mai publicat în trecut luări de poziție civice (de pildă, în contextul OUG 13 sau al referendumurilor din 2018), niciuna nu a avut componenta interactivă, repetitivă și invazivă pe care o vedem în aceste zile. Și niciodată, nici măcar în Burundi, o resursă educațională nu a fost transformată, atât de fățiș, într-un vehicul ideologic.

Așa că e legitim să te întrebi – unde se termină activismul onest și unde începe manipularea? Când o platformă cu autoritate lingvistică își asumă rolul de formator de opinie în alegeri, fără transparență editorială și fără etichetare clară a conținutului politic, apare riscul de a influența indezirabil opinia publică. Și nu oriunde – ci chiar în școli, biblioteci, facultăți – în medii unde neutralitatea ar trebui să fie esențială.

E clar că avem de-a face cu publicitate politică mascată și cu un activism lipsit de nuanță, care merge dincolo de limitele decenței digitale. În acest context, DEXonline nu mai este doar un dicționar. Este și un spațiu de influență, manipulare și propagandă electorală fățișă, în favoarea unui candidat.

DEXonline, de când s-a alfabetizat politic, ne învață nu doar limba română, ci și cu cine să votăm. Azi, cuvântul zilei e manipulare. Mâine, cine mai știe?!