RAOUL CEL MARE

svg June 17, 2026EDITORIALInsiderTM

Pe de-o parte, în Timișoara, există oameni care au carieră și carte, în spate. Așa cum există și personaje speciale care au avut doar relații și noroc, atât cât să rămână la suprafața apei și navigheze prin viață, fără prea mari turbulențe. Și, astfel, ani la rând, au reușit să sfideze orice logică administrativă, disciplinară și instituțională. Aici, în ultima ecuație, se înscrie și agentul-șef Raoul Iacob care, până de curând, când i s-a desființat norma pe motiv de urmărire penală și trimitere în judecată, a fost subofițer în cadrul Biroului de Investigații Criminale. De atunci, de când i s-au înecat corăbiile, în două rânduri aproape consecutiv, a tot fost pus la dispoziția șefului IPJ Timiș și mutat disciplinar, rând pe rând, câte un an, ba la Secția 5 Poliție, ba la Intendență, ba la Secția 2 Poliție.

De vreo lună, agentul Raoul Iacob e în concediu de paternitate. Doar în speranța că, odată cu trecerea timpului, dacă va găsi înțelegere de nișă, va cădea, din nou, în picioare. Asta, deși, ani de zile, numele subofițerului Raoul Iacob a circulat pe străzile din Timișoara, asemenea unui personaj aproape mitologic. Un fel de amestec între polițist, recuperator, influencer de cartier, consultant sentimental pentru clanurile de romi și specialist în apariții publice, imposibil de explicat pentru un lucrător de investigații criminale. Și, de fiecare dată, când s-a lipit de vreo anchetă media, explicația oficială a IPJ Timiș a fost, invariabil, aceeași. Coincidență, exploatare în orb sau mediu informativ-operativ! Când apărea lângă un personaj controversat, era… tot coincidență. Tot așa, și în live-uri pe Facebook, când se încorda la unii sau alții, agentul de la BIC era numai… o coincidență!

Deci, nu e de mirare că, datorită lui Raoul Iacob, la un moment dat, în Timiș, coincidența a ajuns să fie mai activă operativ decât Poliția Judiciară. Noroc că, dincolo de toate probele puse pe masă de mass-media, la fel ca și la matematică, potrivelile se adună. Și dau cu plus! Iar când se strâng suficient de multe, se transformă în rechizitoriu. Exact așa cum s-a întâmplat și la data de 6 mai 2026 când procurorul de pe lângă Parchetului de pe lângă Tribunal Timiș, Coralia Lepădat, și-a făcut curaj și l-a trimis în judecată pe agentul Raoul Iacob pentru… cercetare abuzivă. În două spețe distincte! Da, ați citit bine – azi, un fost polițist de la Investigații Criminale e investigat penal pentru felul în care… investiga. Adică, cum smulgea declarațiile, mărturiile și acordurile de recunoaștere de la suspecți. Ca-n Evul Mediu timpuriu, de altfel!

Exact ceea ce, timp de 3 ani de zile, publicațiile Vocea Timișului și InsiderTM au descris, în amănunt. Mai exact, un personaj care părea să se miște nestingherit între două lumi. Ziua, lumea legitimației. Noaptea, lumea combinațiilor, relațiilor și a unor mondeni, care apar mai des în dosare penale, decât în registrul agricol. Și abia aici începe partea cu adevărat interesantă. Căci, potrivit procurorului de caz, în anchetele abuzive ale agentului-șef Raoul Iacob nu vorbim doar despre declarații contradictorii. Nu vorbim despre bârfe. Și nici despre răfuieli ci despre probe solide, întărite de existența unor înregistrări video, fotografii și conversații în WhatsApp, care ar fi fost realizate și transmise chiar de către agentul-șef Raoul Iacob.

Și nu e nicio glumă sinistră că emblema și mândria IPJ Timiș s-a dat singur pe tobogan. Că așa se întâmplă când te strânge tricoul! În mod normal, un polițist strânge probe împotriva infractorilor. În această poveste, așa cum rezultă din documente, unele dintre cele mai importante probe au fost produse chiar de Raoul Iacob. Și da, cazul fostului smardoi de la Biroul de Investigații Criminale este, probabil, singurul caz în care autodenunțul hormonal a fost externalizat pe WhatsApp. Nu o dată, ci de zeci de ori. Și nu pe un singur canal, ci în N direcții, în funcție de cât de încintat era polițistul și la ce nivel de impresie artistică a dorit să ajungă cu bărbăția și faptele sale de arme, în fața sexului frumos! DEX-ul numește asta lăudăroșenie. Manualele de specialitate o definesc ca egocentrism. Legea o încadrează și mai simplu – faptă penală!

🟠 Norme de muncă

Acum, rechizitoriul procurorului Coralia Lepădat de la Parchetul de pe lângă Tribunalului Timiș, care a culminat cu trimiterea în judecată a polițistului Raoul Iacob la data de 6 mai 2026, atinge două infracțiuni de cercetare abuzivă, dar și una de șantaj. În documentul judiciar se arată că, în data de 4 iulie 2019, în incinta localului

RedSevens 777, situat pe bulevardul Iuliu Maniu din Timișoara, agentul a săvârșit acte de amenințare și violență fizică asupra lui Ion Visarion Bejinariu, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, în scopul de a-l determina să dea o declarație de recunoaștere a faptei. Tot așa, la data de 16 octombrie 2019, în timp ce se afla la spălătoria auto DC Rent

din Dumbrăvița, tot în calitate de organ de cercetare penală, agentul BIC și-a exercitat talentul pe Bogdan Vasile Codrea, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

Partea și mai frumoasă e că faptele au fost aduse la cunoștința organelor judiciare printr-un denunț formulat de țiganul Crăciun Novacovici (zis Domide) din Piața Traian, la vremea respectivă, arestat pentru trafic de stupefiante. De fapt, nimeni altul decât fratele Floarei Butușină, care, până acum câțiva ani, a fost concubina subofițerului de la Brigada de Investigații Criminale. Pe scurt, dealerul de droguri a sesizat Parchetul că Raoul Iacob obișnuia să transmită, prin intermediul aplicației WhatsApp, înregistrări video în care se surprindea și se expunea, în timp ce exercita acte de agresiune asupra persoanelor cercetate penal. În baza acestor indicii, a fost dispusă și efectuată o percheziție informatică asupra dispozitivului mobil, care a fost pus la dispoziția procurorului de către fosta iubită a polițistului de la Brigada de Investigații Criminale.

Cu ocazia expertizării, a fost identificat numărul de telefon al agentului care, așa cum arată probele, era salvat în agenda telefonică a țigăncii sub pseudonimul „Monstru De Om”. Examinarea conversațiilor purtate prin aplicația WhatsApp a relevat existența mai multor fișiere video transmise de inculpat martorei, dintre care două au prezentat relevanță probatorie, în cazurile lui Ion Visarion Bejinariu și Bogdan Vasile Codrea, ambele realizate și transmise, la cald, în zilele de 4 iulie și 16 octombrie 2019. Și așa cum rezultă din anchetă, la orele 16.04 și 17.13, două fișiere video cu Bejinariu, întins pe jos, lângă un vas de toaletă, au aterizat în telefonul Floarei Butușină. În primă fază, cu explicații – „prins la păcănele. Doamne ce baftă am. Eu cu Irinel (nn- Irinel Pîrăianu, fost agent BIC, actualmente Secția 3)”. Apoi, cu tot cu sonor, amenințări și subtitrare.

Și, la toate aceste acte de vitejie, în diverse etape de anchetă, au fost de față, doar ca simpli spectatori sau cameramani, și alți agenți ai BIC – Constantin Rădulețu, Irinel Pirăianu, Gabriel Clavac și Petre Mândruț, ultimul, la ora actuală, șeful Poliției Rutiere Satu Mare și, mai nou, nașul de cununie al agentului-șef Raoul Iacob, la fericitul eveniment de duminica trecută, 14 iunie a.c. Oricum, conform rechizitoriului, același scenariu s-a repetat și pe 16 octombrie 2019, chiar și în cazul lui Bogdan Vasile Codrea, suspectat că ar fi furat un inel într-o spălătorie auto din Dumbrăvița. Pe scurt, la ora 18:27, un fișier video, cu o durată de aproximativ 4 minute, a aterizat în telefonul concubinei lui Raoul Iacob, tiganca Florica Butușină. La fel, spectacol, tehnici de inchiziție și mușchi flexati – “plânge asta”, „i-am rupt mâna”, „nu există. Omor, ori inelul. Ori omor”, „Omor isi primeste”, precum și, ulterior, “Sunt la somn, deja ca m-am ametit cat am dat în asta”.

🟠 Casă de nebuni

Așa cum rezultă din ancheta procurorului Coralia Lepădat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în repetate rânduri, concubina polițistului i-ar fi solicitat să nu-i mai trimită imagini cu agresiuni – „Nu mai trimite-mi”, “O Doamne”, “Naiba nu mai trimite la nimeni asa ceva, soare, te rog eu” etc. Doar că agentul-șef de la Brigada de Investigații Criminale a continuat să-și expună bărbăția pe whatsapp! Și nu doar către Florica Butușină, ci și către alte domnișoare, semn că metoda de pescuit sportiv, sub acoperirea legitimației de polițist, funcționa din plin. Oricum, din analiza datelor aferente mesajelor, s-a reținut că materialele au fost transmise în intervale temporale în care Raoul Iacob desfășura activități de cercetare penală, chiar în sediul IPJ Timiș. Adică, tortura și umilire, chiar sub nasul chestorului de poliție Alin Petecel!

Totuși, mai grav este altceva. Dacă acuzațiile se confirmă în instanță, atunci întreaga dezbatere despre relațiile agentului-șef de la BIC cu clanurile țigănești, influențe și protecții devine secundară. Pentru că adevărata întrebare este alta. Cum a fost posibil ca un personaj, aflat de ani de zile în centrul unor controverse publice, să continue să graviteze prin structuri operative, fără ca sistemul să considere că există o problemă serioasă?! Ba mai mult, în urma unei evaluări anuale a structurilor informative din MAI, să primească și un nou certificat ORNISS de acces la date clasificate care azi, ca urmare a trimiterii în judecată, evident, a fost revocat de urgență. Pentru că, aici, nu mai discutăm despre Raoul Iacob ci despre ecosistemul care l-a produs.

Despre șefi care n-au văzut. Despre colegi care n-au auzit. Despre instituții care n-au observat. Despre o cultură profesională în care scandalul nu produce reformă, ci mutare temporară dintr-un birou în altul. Iar când mass-media publică fotografii, fapte de armă, filmări și informații despre anturajele polițistului, reacția instituțională a IPJ Timiș a fost mereu inspirată din filosofia struțului administrativ. Pe metoda că, dacă bagi capul suficient de adânc în nisip, poate dispare și problema. Numai că, de la primele semnale de acum vreo trei ani, problema n-a dispărut. A crescut. Iar acum a ajuns în sala de judecată. E clar că, până la o hotărâre definitivă, Raoul Iacob beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar există un lucru care nu mai beneficiază de nicio prezumție. Și ăsta e falimentul moral al reflexului instituțional, care confundă prea des loialitatea față de coleg cu loialitatea față de lege. Adică, cultura organizațională a tăcerii!

Că bine a surprins acest fenomen, în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, procurorul Coralia Lepădat! Tradus din limbaj juridic în română curentă: când cinci oameni se uită la același film și unul spune că nu știe dacă actorul principal era acolo, există riscul să nu fie o problemă de memorie, ci de carieră. Așa că miza reală a acestui dosar nu este destinul profesional al agentului de poliție Raoul Iacob, care a sărit calul și a supraviețuit, în zeci de ocazii. Miza este încrederea publică într-un sistem care funcționează numai dacă cetățeanul crede că polițistul caută adevărul, nu ritual administrativ al bătăii sub sigla “Lege și Ordine”!

Upvote2PointsDownvote

2 People voted this article. 2 Upvotes - 0 Downvotes.