În traducere liberă, metaforic vorbind, SCMUT a scos pe drumurile publice o Dacie de culoare roșie, deși șosele României sunt pline de astfel de mașini, dar în alte nuanțe. Până la urmă, la fel a procedat și SCJUT căci povestea cu implementarea Inteligenței Artificiale, în managementul sanitar, e pe tapet din 2 februarie 2016. Cel puțin, în declarații publice, de acum vreo 6 ani. Ca să nu mai vorbim de faptul că, așa cum rezultă din mass-media, astfel de softuri sunt deja în curs de implementare și funcționale, în diverse stadii, pe teritoriul național, la spitalele din Buhuși (Bacău) și Târgu-Mureș: 

Spitalele județene din Oradea și Timișoara testează deja, în condiții reale, o infrastructură de inteligență artificială dezvoltată împreună cu startup-ul ZenAIos. Dr. Horea Timiș Sorin, co-fondator ZenAIos, vorbește despre sustenabilitatea financiară a spitalelor, rolul AI în sprijinirea medicilor și riscurile blocării inovației prin suprareglementare.

Da, Spitalul Municipal Timișoara poate fi într-adevăr prima unitate medicală publică din România care integrează platforma CAREBOT AI CXR, în fluxul său clinic de radiologie. Dar asta nu înseamnă premieră națională, ci reprezintă o exprimare total nefericită, dacă nu o manipulare. De fapt, până și Ministerul Sănătății recunoaște, negru pe alb, că Inteligența Artificială în Radiologie, ca tehnologie, nu este complet nouă în România. Există, deja, încă din 2022, utilizări și aplicații în alte spitale și clinici, inclusiv echipamente MRI cu capabilități AI și alte sisteme de suport de diagnostic.  

Așa că, în speță, cazul de la Spitalul Municipal Timișoara este nu este deloc poarta de intrare a AI, în imagistică, ci este, cel mult, primul anunț public al unei anumite soluții integrate (soft), într-un spital public românesc. Până atunci, ca istorie, 

exemple concrete și actuale din România, care arată unde inteligența artificială (AI) este deja integrată sau utilizată în imagistică medicală și radiologie, sunt la:

.Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați. A fost dotat cu un echipament RMN 3 Tesla cu inteligență artificială pentru procesare avansată a imaginilor, ceea ce ajută la detectarea și diagnosticarea bolilor într-un mod mai performant.  

Clinicile RMN București. Un exemplu în sectorul privat unde se folosesc sisteme MRI cu tehnologii AI integrate pentru reconstrucția și analiza imaginilor MRI, oferind scanări mai rapide și de calitate superioară.  

Alte 9 spitale și centre medicale folosesc soluții AI integrate cu sistemele lor PACS. Soluții precum Rayvolve® AI Suite sunt disponibile în spitalele românești ca instrumente de asistență pentru interpretarea imaginilor direct în fluxul clinic (nu doar în Timișoara).  

Așa că, până la urmă, în toată această competiție a comunicatelor de presă, nu AI-ul este miza reală, ci capitalul de imagine. Inteligența Artificială nu a aterizat ieri în România și nici nu a așteptat startul dat de la Timișoara pentru a-și face loc în spitale publice. Ea există deja, funcționează, este testată, implementată și, în unele cazuri, chiar perfecționată. Ceea ce e foarte bine! Adevărata întrebare nu este cine a fost…primul, ci cât de bine va fi folosită această tehnologie, în beneficiul pacienților. 

Tocmai pentru că între o Dacie revopsită și un motor cu adevărat performant, diferența nu o face culoarea, ci ce se află sub capotă. Iar în Sănătate, performanța nu se măsoară în titluri de tip premieră națională, ci în timpi mai scurți de diagnostic, erori mai puține, costuri optimizate și vieți salvate. Dacă SCJUT introduce AI în management, iar SCMUT integrează un soft avansat în radiologie, doar atunci competiția poate fi una benefică. Mai exact, când se mută din zona declarațiilor, în zona rezultatelor concrete, deoarece pacienții nu au nevoie de trofee mediatice, ci de spitale eficiente. Nu de orgolii instituționale, ci de colaborare.

În final, poate că adevărata premieră ar fi nu cine anunță primul o tehnologie, ci cine demonstrează primul că a știut să o folosească în mod real, transparent și responsabil. Restul rămâne doar zgomot de fond, într-un sistem sanitar care are nevoie de soluții, nu de sloganuri.