November 10, 2025În inima Banatului, în ultimul deceniu, între Lugoj și Caransebeș, s-a dezvoltat o rețea complexă și ilegală de exploatare a balastului, care pare să fi funcționat, mai degrabă, ca o mașinărie de fraudare a statului, decât ca o afacere legală.
În centrul anchetei DIICOT, care a plecat de la un control și o sesizare penală a ANAF, se află SC Gruppo Agremin SRL, firmă controlată de antreprenorul lugojean Viorel Biban. De departe, dincolo de devalizarea bogățiilor statului român, fără plata reală a redevențelor, încă din prima clipă, miza jocului procurorilor antimafia a fost cu totul alta. Mai exact, legăturile extrem de ambilicate ale entității comerciale cu alte exploatări de agregate minerale din zonă, conduse de mult mai celebrii oameni de afaceri Florin Măran și Ion Bejeriță, sateliți principali ai PSD.
Conform inspectorilor ANAF, de-a lungul timpului, la câțiva kilometri de Lugoj, balastiera Tapia Sud a devenit epicentrul unui sistem bine uns și complex, care a înghițit milioane de lei din bugetul public. Sub aparența unor activități legale de exploatare și extracție a nisipului, pietrișului, argilei si caolinului, s-ar fi ascuns, potrivit concluziilor economico-financiare, o adevărată mașinărie de spălat bani și de fraudare a statului român. În centrul poveștii tronează Viorel Biban, un antreprenor local despre care procurorii spun că a construit un grup de firme de familie, toate în jurul aceluiași zăcământ de balast. Firma-mamă, Gruppo Agremin SRL, controla alte două entități, Agremin BVI și Agremin Product, fiecare folosită, pe rând, pentru a exploata, a vinde și a se (auto)falimenta.
Chiar dacă în documente, administratorii celor trei societăți comerciale se tot schimbau și se roteau între ei, doar la nivel de rude – mama, soacra, tatăl – în realitate, spun anchetatorii, deciziile le lua, întodeauna, o singură persoană, și anume Viorel Biban. Schema, chiar dacă pare simplă la prima vedere, în fapt, este una complexă și de tip carusel, care are de a face cu exploatarea zăcământului, neplata redevențelor, acumularea de datorii, tranzacții fictive, intrarea în insolvență, apoi reluarea activității pe o altă firmă nouă.
Si tot așa, căci licența pentru agregatele minerale de la Tapia Sud din Lugoj se tot muta de pe o societate pe alta, în circuit intern și în familie. Și toată marfa exploatată din balastieră ajungea, direct sau indirect, prin Florin Maran sau Ion Bejeriță, pe șantierele deschise de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Sorin Grindeanu, președintele PSD.
Afacere de familie
Una peste alta, plângerea penală formulată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș către DIICOT dezvăluie mecanismul de exploatare a balastului din perimetrul Tapia Sud (Lugoj), pe mâna SC Gruppo Agremin SRL, dar și a celorlalte două societăți afiliate, SC Agremin BVI SRL și SC Agremin Product SRL. Conform raportului ANAF, cele trei societăți au derulat tranzacții fictive între ele, au vândut agregate minerale la prețuri subevaluate și au înregistrat cheltuieli nejustificate, prejudiciind statul cu peste 4 milioane de lei. Mai mult, spun anchetatorii, firmele au folosit procedura insolvenței, ca strategie fiscală, pentru a-și șterge datoriile, după care Viorel Biban a reluat activitatea comercială sub umbrela altor entități.
De precizat că toate cele trei firme din grupul Agremin au fost administrate, în insolvență, de aceeași societate de profil, Magister SPRL Timișoara. Raportul fiscal susține că insolvențele erau simulate, întrucât societățile continuau exploatarea aceleiași balastiere și rulau profituri, în paralel. Așa că, după fiecare faliment, activitatea era mutată pe o nouă firmă, iar datoriile, evident, rămâneau în sarcina statului. Metoda complexă, spun specialiștii, poartă denumirea de insolvență rotativă și a fost documentată și în alte cazuri similare din vestul țării, acolo unde firmele de exploatare a zăcămintelor minerale au devenit vehicule de evitare a plății taxelor.
În cazul Agremin, s-au identificat inclusiv și exploatări ilegale, cu depășiri masive ale cotelor autorizate și extrageri de nisip și pietriș, fără licență și fără plata redevențelor. Și patentul, folosit de Viorel Biban, nu este unic. În județele Timiș și Caraș-Severin, numele de Florin Măran și Ion Bejeriță apar în anchete similare. Măran, patron de balastiere și firme de construcții din zona Lugoj – Coșteiu, prieten intim cu fostul președinte al CJT, pesedistul Titu Bojin, a fost acuzat de exploatări ilegale și fals în documente privind transportul agregatelor, nu o dată! Chiar și de evaziune fiscală, pe relația tiganilor din Strehaia, inventatorii circuitelor de facturi fictive, la nivel național!
Sport național
La fel și Ion Bejeriță, asociat în mai multe companii cu profil minier din Caraș-Severin SC Emv‑Util SRL (fostă SC Erc Vest SRL), este cunoscut pentru controlul balastierelor din Cireșu și Teregova (Caras–Severin) unde, potrivit surselor din Apele Române, au fost identificate exploatări peste limitele admise. Același Bejeriță, finul baronului Ion Mocioalcă de la PSD, în iulie 2025, în graba de a livra cât mai multe agregate minerale pentru lucrările de pe A1 (Costeiu) și pe un traseu cât mai scurt, a fost surprins de către autoritățile de mediu, după ce a fost reclamat că și-a construit, pe raza localității Jena, un pod neautorizat, direct în albia minoră a Timișului. De unde, de altfel, a și exploatat pietriș și nisip, după cum l-a tăiat capul!
În concluzie, așa cum rezultă din documentele ANAF și DIICOT, cazul Agremin, care a deschis Cutia Pandorei, ilustrează perfect modul în care economia subterană a exploatărilor de balast din vestul României se sprijină pe complicități între mediul de afaceri, administrație și politică. Până când aceste cercuri nu vor fi rupte, imperiile de nisip, păpușate de PSD, vor continua să prospere, iar statul va rămâne, la propriu și la figurat, cu gropile în pământ și cu prejudiciile.
Deși ANAF și Apele Române au identificat în repetate rânduri încălcări grave ale legislației, puține dosare au ajuns efectiv în faza de urmărire penală. Și asta din cauza intervențiilor și proptelor politice! Ceea ce denotă, limpede, încă o dată, dacă mai era nevoie, că fenomenul paranormale, care au loc în balastierele din Banat, nu reprezintă un accident, ci un simptom. Unul care dezvăluie o realitate sistemică și care arată că exploatarea resurselor minerale din vestul României, ca și din alte regiuni, a devenit terenul de joacă al unor rețele economico-politice care funcționează la limita dintre legal și ilegal.
Și, în timp ce statul contabilizează pierderi, rețelele private reușesc să transforme o resursă publică, într-o monedă de troc pentru contracte, loialități și finanțări de partid. Fenomenul, documentat în zeci de rapoarte ANAF, arată că nu lipsa legii este problema, ci absența aplicării ei. Mai ales acolo, unde interesele politice se intersectează cu cele economice! Așa că nu e de mirare că rețeaua balastierelor din Banat funcționează, în esență, ca o hartă a complicității, în care trei cercuri concentrice rămân solidare, în timp ce statul român se mulțumește cu statutul de acționar minoritar pe propria sa avere.
Prev Post
Viorica
da si gașca Milutinovici și Arjoca și barjele agreaților cejetisti , Iancăii , bozeșanii , Sânandreiu și toți care rup tot de 30 de ani pe DJ 691 ? Râul Mureș de varză si localitatile din zona lui ruote toate