Dincolo de stratul de suprafață, perimetrul Găvojdia – Criciova – Jdioara – Jena – Drinova reprezintă, de peste un deceniu, mult mai mult decât o banală hartă geologică. Așa că, orice procuror DIICOT sau DNA, care sapă mai adânc și intră în ONRC, ANRM, ABA Banat, ANAF, ISCTR și APM Timiș, va concluziona, cu siguranță, că exploatările de
Povestea începe cu 25 noiembrie 2021 când Sorin Grindeanu, actualul președinte al PSD, a preluat frâiele Ministerului Transporturilor. De atunci, și până pe 23 iunie 2025, când a plecat din birou, conform marotei publice, deputatul de Timiș a deblocat cele mai mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară din istoria postdecembristă a României. Și, odată
În timp ce, în Timiș, balastierele sapă cu spor, iar râurile își schimbă cursul după cum dictează piața liberă (și excavatorul), instituțiile statului veghează. Cu blândețe. Cu înțelegere. Cu avertisment. Exact asta rezultă dintr-o analiză instituțională care a evaluat, la nivel macro, jocul de glezne al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și, mai apoi, la firul ierbii,
În județul Timiș, dacă urmărești firul apei, ajungi la Bega. Dacă urmărești firul banilor, ajungi la balast. Iar dacă urmărești balastul, inevitabil, ajungi la clasa politică. Ceea ce înseamnă că, în Banat, agregatele minerale nu stau. Circulă și produc! Uneori, din albia râului Bega. Alteori, din carierele care aprovizionează autostrăzi și infrastructură feroviară. Însă, întotdeauna
În România, infrastructura nu se scumpește doar din cauza munților, tunelurilor, urșilor sau a inflației. Prețul sare și din cauza verigilor fantomă, plasate fix acolo unde nu se adaugă nimic, în afară de profit. Și când veriga e conectată politic, intermedierea se transformă într-un model de business care produce doar bani, fără niciun efort. Asta