March 3, 2026Povestea începe cu 25 noiembrie 2021 când Sorin Grindeanu, actualul președinte al PSD, a preluat frâiele Ministerului Transporturilor. De atunci, și până pe 23 iunie 2025, când a plecat din birou, conform marotei publice, deputatul de Timiș a deblocat cele mai mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară din istoria postdecembristă a României. Și, odată cu repunerea pe șine a segmentelor de autostradă și cale ferată, în pachetul promoțional, de la fundație și până la suprafață, au intrat și firmele de casă. La prețuri promoționale! De aia, în România, indiferent de relief, așa cum arată statisticile europene, un kilometru de drum a ajuns să coste mai scump ca oriunde în lume.
Pe partea de vest, în special în Timiș, Arad și Caraș-Severin, ministrul Grindeanu a rezolvat, atât în format fizic, cât și pe hârtie (momentan), câteva chestiuni importante. În primul rând, pe 22 august 2022, a semnat contractul general de finanțare prin PNRR pentru întreaga linie Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km), în valoare de aproximativ 8,77 miliarde lei. Modernizarea tronsonului de cale ferată Caransebeș – Timișoara a fost contractată pe loturi diferite în perioada 2022 – 2023. Prima parte, Caransebeș – Lugoj (1,4 mld lei), a ajuns la S.C. Alstom Transport S.A – Arcada Company SA – Euro Construct Trading 98.
În aceeași logică, Lotul 2 de la Lugoj – Timișoara Est (1,91 mld lei) a fost alocat către spaniolii de la FCC Construccion SA, iar ultima bucată, Timișoara Est – Ronaț Triaj (1,45 mld lei), a mers către italienii de la Webuild – Participazioni Italia – Salcef. Și, după ce a pus pe roate segmentul de cale ferată din coridorul Orient/Est mediteranean, ministrul Sorin Grindeanu a dat drumul, la lucrări, și pe secțiunea Margina–Holdea, bucata lipsă din A1 Lugoj–Deva, la începutul anului 2023. Și a pus tronsonul, lung de 9,1 km, la un preț de 1,8 miliarde lei (fără TVA), în portofoliul asocierii UMB–Tehnostrade–SA&PE, controlată de magnatul Dorinel Umbrărescu.
Apoi, în septembrie 2023, a împins Centura de Sud a Timișoarei (25,7 km), în aceeași direcție, tot către SA & PE Construct SRL (lider), Spedition UMB și Tehnostrade SRL, la un cost final de aproximativ 90 milioane euro. De cealaltă parte, în ianuarie 2025, Ministerul Transporturilor, condus de același Sorin Grindeanu de la PSD, i-a scos din joben pe turcii de la Nurol Insaat Ve Ticaret A.S., cărora le-a dat în grija Centura de Vest a Timișoarei (13,9 km), la un preț de 1,41 miliarde lei (fără TVA). Si, înainte de a părăsi funcția, a pus pe direcție și tronsonul A9 Timișoara – Moravița (legătura cu Belgrad), tot pe două loturi. Primul, Remetea Mare/A1 – Jebel, (35,7 km) a mers către turcii de la Nurol, iar celălat, Jebel – Moravița (33,5 km), a fost adjudecat de austriecii de la PORR Construct.
Și, imediat după așezarea pe făgaș a marilor proiecte de infrastructură, s-a mai întâmplat un lucru. Practic, printr-un ordin al prefectului de Timiș (nr. 522 din 06 septembrie 2023), Mihai Ritivoiu de la PSD, a început pogromul la exploatările de agregate minerale de pe raza județului Timiș. Doar ca totul să meargă uns și toată lumea să-și știe locul la masă! Așa că unii – SC Seroni Trans SRL, SC Ceapaev Construct SRL, SC Nova Trust General SRL, SC WBW Logistic SRL, SC ATR Agregate SRL, SC Soller Com SRL, SC Beton IDM SRL, SC Agremin Product SRL, SC Setra SRL și SC Exclusiv Agregate SRL – au fost puși cu botul pe labe și ținuți în țarc, cu sprijinul celor de la Antifraudă, ANAF, Garda de Mediu, ISCTR, IPJ, Apele Române Banat și ANRM.
Antreuri calde
Oricum, pentru cine are ochi să vadă, așa cum se observă și din documente oficiale, curățenia generală, care a folosit instituțiile statului pe post de antemergător, a fost făcută în beneficiul balastierelor și carierelor, deținute de omul de afaceri Florin Măran din Lugoj, prin SC Beton Lugoj SRL, SC Vitida Mineral SRL, SC AMM Construct 2015 și SC Tehnocer SRL. Și, indirect, în favoarea parcursului operațional al celui mai mare intermediar de agregate minerale cu bani de la stat sau fonduri europene, cărășanul Ion Bejeriță, coordonatorul din umbră al SC EMV Util SRL, SC Axio Mixing SRL și SC ERC Vest SRL. Da, cei doi au fost singurii care au prins loc la masa marilor proiecte de infrastructură din Banat. Restul, s-au ales doar cu praful de pe tobă!
Acum, dincolo de relațiile personale, pe Florin Măran și Ion Bejeriță îi leagă, în primul rând, stima nețărmurită față de tot ce înseamnă social-democrație. Apoi, relațiile de familie pe care și le-au dezvoltat și cultivat în sânul PSD – Titu Bojin, fost președinte al CJ Timiș și acum consilier al lui Alfred Simonis, este cumătrul lui Florin Măran, așa cum baronul Ion Mocioalcă, vicepreședintele al Curții de Conturi a României, este nașul de cununie al lui Ion Bejeriță. Și, nu în cele din urmă, pe cei doi combinatori de agregate minerale, care s-au lipit de proiectele lui Sorin Grindeanu, îi mai leagă și problemele cu legea penală, mai exact cu grupurile infracționale.
De exemplu, pe 17 septembrie 2019, Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat pe Florin Măran la 3 ani închisoare cu suspendare (termen de încercare 6 ani) pentru infracțiuni în formă continuată, plus o serie întreagă de interdicții civile. Tot atunci, Florin Măran a dat fuguța la Trezorerie și a virat în conturile Statului circa 12,5 milioane lei, reprezentând prejudiciului calculat din activitățile ilicite de evaziune fiscală și spălare de bani. La Ion Bejeriță, deși e tot grup infracțional organizat, lucrurile stau un pic altfel. Deși, încă din 2016, a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, până azi, cărășanul nu a fost condamnat. Ba din contră, luna trecută a beneficiat de… a 79-a amânare de termen, la proces. Așa că, azi, finul lui Ion Mocioalcă se îndreaptă spre prescripție!
Însă, de departe, contractele cu statul reprezintă cea mai mare dragoste a cuplului Florin Măran – Ion Bejeriță! Și se vede asta din cifrele explozive ale ANAF și din licitațiile de pe SEAP, promovate de instituțiile publice. Și da, pe partea de furnizori de agregate minerale, pe tot ce a scos la mezat ministrul Sorin Grindeanu, în vestul României, cei doi au tras lozul cel mare. În primul rând, Ion Bejeriță, în calitate de intermediar unic și plenipotențiar al materiei prime. Abia, mai apoi, Florin Măran, în calitate de deținător al licențelor de exploatare. Da, nu e nicio greșeală – lugojanul extrage agregatele de pe tarlaua proprie, o vinde cărășanului care i-o achită, iar acesta din urmă o facturează, cu un adaos comercial de zile mari, către antreprenorii generali, care plătesc marfa lui Măran (prin Bejeriță) din banii statului român sau din fondurile europene.
Și uite așa, fie ca vorbim despre infrastructura rutieră sau feroviară, așa cum rezultă din date financiare, în buzunarele celor doi iubitori de social-democrație, cel puțin până la finele anului 2025, au intrat sume de ordinul zecilor de milioane de lei, dinspre UMB, Tehnostrade sau FCC Construccion. De fapt, până și intermediarul-intermediarului, SC Max Agro SRL din Gătaia, care a preluat doar partea de terasamente de la câștigătorii licitației (asocierea Alstom Transport) de pe ruta de cale ferată Lugoj – Caransebeș, funcționează după aceeași rețetă. Cumpără tot de la intermediarul exclusiv al lui Florin Măran, că așa e cel mai bine pe bani publici și europeni!
Blat instituțional
Că toate instituțiile statului, cel puțin cele cu atribuții de control pe segmentul transporturilor și agregatelor minerale – ISCTR, ABA Banat și ANRM – au știut ce se întâmplă (în permanență!), rezultă din înscrisuri oficiale, la modul cel mai clar posibil. Doar că, din motive ce țin de clasa politică, au preferat să tacă, să simuleze activitatea, sa întoarcă privirea în altă parte sau, mai rău, să participe la horă. De exemplu, ABA Banat s-a făcut că lucrează și a simulat controale la balastiere, acolo unde, cel în ultimii trei ani, averea statului era subțiată, în fiecare zi, cu ocazia marilor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară. S-a ajuns până acolo încât peste peste 73% dintre controalele să se încheie … cu avertisment. Nu confiscări, nu dosare penale, nu suspendări de licențe.
În schimb, la ISCTR Timișoara , o instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a fost și mai rău. Blat total și… abonament! A fost și motivul pentru care, anul trecut, pe 10 iunie 2025, DNA Timișoara a decimat instituția, stabilind că, dintr-un total de 17 angajați, doar 3 nu au luat șpăgi de la transportatorii de agregate minerale. Exact de la cei care, la supratonaj, ca să hrănească marile șantiere de infrastructură ale lui Sorin Grindeanu, rupeau șosele în două, cu protecție de la partid! În urma acțiunilor, 10 funcționari, inclusiv șeful instituției, au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ulterior, 4 dintre aceștia au fost propuși instanței pentru arestare preventivă.
Și, când tot putregaiul cu șpăgi a dat pe dinafară, șef la ISCTR Timișoara era Lucian Sârbu, originar din Caraș-Severin, susținut de PSD și, în mod expres, de Ion Bejeriță. Și, dacă tot suntem la acest capitol al proptelor politice ale PSD, atunci punem pe masă și faptul că, de vreo trei ani, șef al ABA Banat – cam de când au bubuit și proiectele mari de infrastructură pe vestul României – e Viorel Avram. Nimeni altul decât fostul șef al IPJ Caraș-Severin (până în 2020), director la SC Emiliano Vest SRL (2020-2022), care aparține lui Ion Bejeriță, finul baronului PSD Ion Mocioalcă și prietenul lui Sorin Grindeanu.
Ca să fie și mai clar, după ce a trecut prin parohia comercială a lui Ion Bejeriță, înainte de a ajunge în fruntea ABA Banat, ex-polițistul Viorel Avram a fost și șef de cabinet al prefectului de Caraș-Severin (martie 2022-mai 2023), Ioan Dragomir. Unul și același cu cel care, la rândul său, susținut de aceeași echipă antreprenorială de la PSD, a condus regională ANAF Timișoara, în perioada 2014-2018. Evident, toate cele de mai sus, sunt doar simple coincidențe.
E clar ca Romeo Dunca are experiența necesară și vorbele la el, când vine vorba despre meandrele concertului din Banatul de munte. Cu atât mai mult cu cât, din postura de om de afaceri, chiar înainte de a ajunge șeful administrației județene, a avut o interacțiune sinusoidală cu Ion Mocioalcă. Mai exact una în care, pentru aprobarea unui proiect de pe Muntele Mic, baronul PSD i-ar fi cerut să cedeze (gratuit, evident) o parte din acțiuni, chiar finului său, celebrul întreprinzător privat Ion Bejeriță. Dar și asta, dincolo de retorică, e tot o coincidență! Așa cum e și mecanismul, bine împământenit și rodat, care merge, mână în mână, cu rețeaua de interese politice și economice, ca-n orice țară proeuropeană.
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment