May 22, 2026În România, gunoiul nu dispare niciodată. Se transformă. Uneori în dealuri. Alteori în contracte. Câteodată în proiecte europene, cu titluri verzi și randări curate, unde natura zâmbește digital, iar administrația publică vorbește despre… marea economie circulară. Deși, la propriu, stă pe munți de gunoaie! Așa e și la Timișoara, unde povestea începe frumos, aproape scandinav, în 2023. Mai exact atunci când, plină de patos, municipalitatea lui Dominic Fritz a anunțat că se luptă să construiască, pe bani de la Bruxelles, trei mari Centru de Colectare prin Aport Voluntar (CAV), în orașul de pe Bega.
Așa că, aproape biblic, în stilul deja consacrat al USR, prima dată a fost livrat anunțul public! Apoi a venit descrierea obiectivelor de interes comunitar, acolo unde timișorenii ar putea aduce o mare parte dintre lucrurile de care nu mai au nevoie – de la textile, la mobilier, anvelope sau resturi din construcții. Mai exact, 13 tipuri de deșeuri! Ulterior a venit și licitația pentru studiul de fezabilitate, care a fost câștigată de FIP CONSULTING SRL, o firmă din București, care, în termen de 60 de zile, contra sumei de 240.000 de lei, a și livrat soluțiile către Primăria Timișoara.
Și azi, din toate cele trei investiții, ne oprim strict la un singur Centru de Aport Voluntar. Mai precis, la cel din Calea Șagului (CF nr. 455620), obiectiv care se întinde pe 2,5 hectare, în perimetrul străzilor Mile Cărpenișan, Ovidiu Cotruș și Calea Chișodei din Timișoara. Exact acolo unde, în CAV-ul din vecinătatea Colterm, încă de la bun început, au fost gândite să funcționeze și un centru de reutilizare a bunurilor, o platformă cu concasor pentru deșeurile din demolări/construcții și una pentru compostarea deșeurilor vegetale. Toate, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C3 – Managementul Deșeurilor.
Așa cum rezultă din documente publice, Dominic Fritz a semnat contractul pentru construirea CAV Șagului, pe 20 februarie 2026, cu intenția clară de crește rata de reciclare a deșeurilor din Timișoara, de a contribui la reducerea reziduurilor abandonate și la colectarea corectă a celor care nu pot fi ridicate din fața locuințelor. Și lucrările au fost atribuite, în urma unei licitații, firmei MADLEV CONS SRL din Aleșd (Bihor), la o valoare de 25.743.728 lei (fără TVA). Adică, peste 5 milioane de euro, unei societăți cu 13 angajați, care aparține omului de afaceri Ovidiu Andrei Vesea, Ce e important e că, la sfârșitul lunii martie a.c, contractorul Primăriei Timișoara a demarat lucrările de construcție și are la dispoziție 6 (luni) pentru finalizarea investiției.
Cel puțin până în acest moment, contează mai puțin că, pe 20 aprilie 2026, o societate din Oradea, SC RUS & BEN CONSTRUCT SRL, a cerut insolvența celor de la MADLEV CONS SRL Aleşd (dosar nr.1491/111/2026). Ce e important de reținut, totuși, e că proiectul CAV-ului din Calea Șagului, merge mai departe. Și, cel puțin la nivel declarativ, face parte din strategia municipalității de modernizare a sistemului de management al deșeurilor și de aliniere la standardele europene privind protecția mediului. Chiar dacă terenul din vecinătatea Colterm SA, nu numai cele 2,5 ha care au fost puse la dispoziția constructorului pentru investiția prin PNRR, ci și alte 12, au deja o funcțiune ecologică neoficială. Una practicată cu discreție și perseverență, încă din 2012.
🟠 Cimitirul reziduurilor
Așadar, la intersecția străzilor Mile Cărpenișan – Ovidiu Cotruș – Calea Chișodei, Primăria Timișoara a demarat construcția unui Centru de Aport Voluntar al deșeurilor menajere și a celor provenite din construcții. Și a făcut asta, pe un teren al municipalității, în suprafață totală de vreo 15 ha, situat chiar în vecinătatea Colterm SA, din care a alocat viitorului depozit fix 25.000 mp (2,5 ha), conform contractului și cărții funciare nr. 455620 Timisoara. Până aici, nimic anormal! Doar că, așa cum rezultă din probe satelitare și imagini obținute de la fața locului (45°42’49.4″N 21°11’48.0″E), încrucișate cu documente oficiale, sub viitorul centru de colectare controlată a deșeurilor, care se construiește pe 5 milioane de euro din PNRR, exista deja un depozit clandestin de deșeuri de construcții. Cel puțin pe 11 ha din cele 15! Sub pământ, un adevărat Megalopolis
Nu e o groapă de gunoi, improvizată peste noapte cu doi saci și o roabă abandonată, ci un mecanism de umplere lentă și constantă, ca o arteră ilegală, prin care orașul și-a împins mizeria sub pământ, ani la rând, încă din 2012. De fapt, încă de la finele mandatului de primar a lui Gheorghe Ciuhandu, urmate de alte două ale lui Nicolae Robu (2012-2020) și tot atâtea ale lui Dominic Fritz (2020-azi), toate administrațiile locale au acceptat depozitarea reziduurilor provenite din demolări sau lucrări de drumuri/construcții, efectuate de societățile municipalității, exact pe terenul din vecinătatea Colterm SA. În primă fază, acolo au aruncat deșeuri (cod 17 09 04), SDM SA, STPT SA și Colterm SA, toate controlate la nivel de acționariat de către Consiliul Local Timișoara.
Apoi, după vreo trei ani de dezmăț, când s-a dus zvonul, că pe terenul municipalității se poate arunca orice, începând cu 2015, în boomul imobiliar, pe felie cu paznicii și pe 100 lei/camionetă, toți transportatorii și dezvoltatorii s-au lepădat, în perimetrul CF 436662, CF 436974, CF 455620 și CF 457034, tot ce le-a căzut în mână. Inițial, așa cum rezultă din probe, pe minim 11 ha de teren, s-au săpat gropi până la 6 m adâncime, în care au fost aruncate gunoaie. De fapt, deșeuri sunt și azi, chiar și la suprafață. Zeci de mii de tone! În schimb, în pământ, la un calcul estimativ sunt circa un milion de tone. Mai exact, 990.000. Că asta rezultă din – 110.000 mp x 6 m (grosime minimă deșeuri amestecate) x 1,5 to/mc = 660.000 mc x 1,5 to/mc = 990.000 tone deșeuri!
Și acum, aruncați o privire atentă pe imaginile video de mai sus. Pe scurt, clipul este de dată extrem de recentă, mai exact din momentul în care antreprenorul CAV-ului din Calea Șagului, SC MADLEV CONS SRL s-a apucat de lucru și a sondat terenul. Adică, a explorat subsolul pentru a determina compoziția, rezistența și stabilitatea pământului. Și a descoperit ceea ce vedeți, mai sus, în imagini. Nu într-un singur loc ci în trei, având în vedere că. pe suprafața de 2,5 ha, au existat tot atâtea puncții de foraje mecanice și teste de penetrare! Toate arată la fel! Ceea ce înseamnă că expertiza geotehnică, care stă la baza proiectului de CAV și care a fost plătit de Primăria Timișoara, a fost făcut… din birou! Mai mult, că e egal cu zero barat!
🟠 Rezonanță magnetică
Așadar, aici apare ironia și furtuna perfectă a administrației lui Dominic Fritz. Mai exact, să construiești un centru modern pentru combaterea depozitării ilegale, pe 5 milioane de euro fonduri europene, exact peste o groapă istorică și ilegală de gunoi. Ca și cum ai clăti niște rufe, într-un lighean plin de noroi și mai ai și pretenția să rămână curate! Dar povestea nu e nici măcar asta! Chestiunea e că, așa cum rezultă din documente oficiale, Primăria Timișoara a fost avertizată, încă de la început, de către câștigătorul licitației pentru construcția CAV-ului din Calea Șagului că, atât pe suprafața de 25.000 mp, dar mai ales în subteran, este un adevărat dezastru ecologic. Și nimeni nici n-a vrut să audă!
Și, în pur stil european și verde, cu cupa unui excavator, toată suprafața de teren, pe care se va dezvolta viitorul proiect prin PNRR, a fost eliberată. În sensul că deșeurile din construcții (cod 17 09 04) nu au fost, nici măcar acum ridicate, ci împinse câteva zeci de metri mai încolo, pe aceleași aproximativ 15 ha de teren ale Primăriei Timișoara. Și uite așa, în vecinătatea Colterm, s-a mai format un munte! Deși, niciodată, pe acea locație, aflată la intersecția străzilor Mile Cărpenișan – Vasile Cotruș – Calea Chișodei, municipalitatea nu are autorizată nicio activitate de deponeu ecologic. Sau vreo depozitare temporară (de 15 ani!!!) de deșeuri provenite din construcții, la acele coordonate GPS. Asta spune Agenția de Mediu Timiș, în scris!
Și acum, Dominic Fritz este rugat să pună mâna pe un pix și să facă un calcul. Chiar și la prețurile RETIM SA, societate în care Consiliul Local Timișoara deține 50% din totalul acțiunilor. Acolo unde ridicatul/transportul/
De fapt, toate cele prezentate mai sus, au chiar și un număr de dosar penal, într-o stare avansată de execuție. Nu de alta dar, din 2021, de când există OUG 92 privind regimul deșeurilor, care interzice abandonarea gunoiului în spații neautorizate, Primăria Timișoara s-a făcut că plouă! Și nici s-a autosesizat sau autoamendat, prin Poliția Locală, deși în casă, chiar sub preș, stă pe aproape un milion de tone de deșeuri. Și asta e doar pe un singur teren! Că, aceeași poveste, aproape la fel de sinistră, e îngropată pe o altă proprietate a Primăriei Timișoara. Mai exact, conform cărții funciare, pe o tarla administrată de STPT. Restul e doar PR administrativ, randat frumos în PowerPoint-uri și comunicate sterile, în stil USR.
În realitate, sub CAV-ul din Calea Șagului, pe bani europeni, nu se construiește doar un centru de colectare. Se toarnă beton peste 15 ani de complicități, nepăsare și mizerie administrativă. La propriu. Și, în tot acest timp, cu aproape un milion de tone de gunoi sub geam, prefectul de Timiș, Cornelia Elena Micicoi de la USR, se luptă cu micro gropi de gunoi, în estul județului, pe suprafețe maximale de 5.500 mp. Acolo, unde dispune, cel puțin în postări de Facebook, sancțiuni, măsuri de salubrizare și obligația ca toate deșeurile să fie predate către operatori autorizați. Doar megalopolisul ilegal de deșeuri din Calea Șagului, care otrăvește Timișoara de peste un deceniu și jumătate, nu-l vede. Că-i prea mic! Și că-i în ograda lui Dominic Fritz!
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment