Miracolul pământului de 0 lei

April 21, 2026ADMINISTRAȚIE, INVESTIGAȚIIInsiderTM

Odată cu marile lucrări de infrastructură rutieră din Timiș, ca ciupercile după ploaie, încep să iasă la suprafață și straturile clasice. Nu geologice, că alea ar fi prea curate, ci ceva mult mai valoros, sub forma unor noduri operaționale, într-o rețea mare de interese. Așa că, nimic nu se pierde, totul se transformă. Uneori în energie, alteori în bani. Iar în cazuri mai speciale, precum demolarea stadionului Dan Păltinișanu, se metamorfozează în pământ rezultat din excavări cu valoare zero. Adică, egal cu nimic! De fapt, așa cum apare în actele demolatorului SMZ Impex SRL din Cluj. Și, chiar mai mult, în înscrisurile de urmărire penală a Parchetului.

Pe hârtie, care este cea mai rezistentă materie primă din România, în ce privește dărâmarea arenei sportive de pe Bega, lucrurile sunt aproape impecabile. Există avize, există firme, există trasee. Există chiar și pământ! Singurul lucru care lipsește, în schimb, este valoarea lui. În documente, sute de mii de tone întregi de material sunt evaluate la 0 lei, probabil dintr-o modestie excesivă a pieței sau dintr-o profundă criză existențială a contabilității românești. Ceea ce demonstrează că, dacă în natură există lanțuri trofice, în Timiș, există lanțuri logistice. Exact așa este și circuitul rebuturilor, care provin din demolarea fostului stadion de fotbal al Politehnicii.

Practic, vorbim despre o (re)sursă generoasă de materiale, care se traduce prin plastic, beton, fier și, desigur, pământ. Mult pământ, cam vreo 500.000 tone, care are, pe acte, și un cod de deșeu – 170504. Atât de mult sol, încât știm sigur că, azi, nu valorează nimic, în bilanțurile statului. Deși, când se chinuie să-și piardă urmă, materia primă, rezultată din excavație, este îngropată în infrastructura rutieră. Ca, mai apoi, să fie decontată din bani publici. Că așa se transformă un deșeu, care e amestecat cu resurse minerale. În primul rând, își pierde trasabilitatea. Apoi, pur și simplu, în acte, devine agregat! Cu alte cuvinte, resursă. Adică, plus valoare.

Așa că, odată mixat, pământul de pe Dan Păltinișanu nu numai că se expandează (metaforic) și ia greutatea agregatelor minerale, ci își pierde și urma, în momentul în care devine parte din fundația unui drum. Și așa, o bucată din profit, se mută în afara circuitului fiscal! Pentru că, surpriză, nimeni nu transportă sute de mii de tone… de nimic… pe gratis. Nici măcar în Banat! De fapt, încă de la bun început, acest nimic a fost preluat de firme care par scoase dintr-un generator de nume proletcultiste, Darsena Consult SRL și Complet Agria Serv SRL. Un adevărat balet administrativ în care fiecare entitate a știut, exact cât trebuie… să nu știe, după tiparul de cluster local, folosit în rețelele de agregate.

Așa că azi, pe șantierul turcilor de la Nurol Insaat VE Ticaret AS Maslak, care au demarat deja construcția centurii de vest a municipiului Timișoara, deșeul cu cod 170504 urmează să fie amestecat cu agregate. De data asta, după lungi negocieri și discuții, ca să evite controversele, s-a stabilit ca resursele minerale să nu mai vină din balastierele lui Florin Măran, prin intermediarul de aur al PSD, Ion Bejeriță. Așa cum s-a procedat pe tronsoanele de cale ferată Timisoara-Lugoj-Caransebes, la A1 și Centura de Sud a Timișoarei! Pe documente, Nurol le achiziționează, acum, tot prin grija PSD, de la Agro Mineral RWS SRL și Eurokipper SRL (Arad), firme care aparțin unui fost subofițer din Poliția Lipova, Mirel Constantin Cismaș.

🟠 Depozitul (în)vizibil

Una peste alta, în ce privește deșeurile din demolarea stadionului Dan Paltinișanu, conform legii, odată cu predarea amplasamentului de către CJ Timiș, răspunzător de traiectoria și trasabilitatea reziduurilor este SC SMZ Impex SRL. Chiar și de cele 500.000 tone de pământ rezultat din excavări! E important și asta, dar și mai semnificativ e că, odată cu începerea lucrărilor și excavațiilor, în vara anului trecut (august 2025), tot deșeul cu cod 170504 a fost încărcat în camioane. Apoi, transportat și pus la păstrare pe un teren, aflat în proprietatea celor de la Aquatim SA, situat pe raza municipiului Timișoara (CF 444504). Nu simbolic, nu experimental, ci industrial. Fără reciclare!

De fapt, așa cum rezultă din documente, deșeul nu a fost preluat de compania regională de apă și canal, ci de turcii de la Nurol Insaat VE Ticaret AS, care aveau acolo, cel puțin pe hârtie, un punct de lucru, în baza unui contract de comodat cu Aquatim. Și toate cele circa 500.000 de tone de pământ contaminat au ajuns la marginea orașului, direct din parohia celor de la SMZ Impex SRL, în custodia drumarilor, prin intermediul Darsena Consult SRL din Voluntari și SC Complet Agro Serv SRL din Săcălaz. Așa se explică și descinderea polițiștilor, în cadrul Operațiunii Jupiter 4, din data de 11 noiembrie 2025.

În cadrul investigației, magistrații Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, împreună cu ofițerii de investigare a criminalității economice din Timiș, Cluj și Ilfov, au efectuat cinci percheziții domiciliare la sediile unor firme și la locuința unei persoane fizice. Exact la cele enumerate mai sus, suspectate că ar fi gestionat ilegal deșeurile rezultate din lucrările de demolare de la stadionul Dan Paltinișanu. Pe scurt, potrivit procurorilor, SC SMZ Impex SRL ar fi permis unor primării din Timiș și Caraș-Severin, dar și altor agenți economici, să preia bunuri provenite din demolare, încadrate ca deșeuri, la o valoare simbolică, pe baza unor documente oficiale care ar fi consemnat informații nereale.

De asemenea, tot investigatorii mai spun că demolatorul avea obligații clare privind transportul și reciclarea deșeurilor, care sunt prevăzute și asumate în/prin documentația de licitație. Mai exact, societatea ar fi trebuit să ducă pământul și piatra, rezultate din demolare, la un operator autorizat, aflat la maximum 10 kilometri distanță față de stadionul Dan Păltinişanu. În realitate, spun procurorii, transporturile de deșeuri ar fi fost efectuate de operatori neautorizați, iar reziduurile ar fi fost ulterior abandonate, aruncate sau ascunse, cu încălcarea legislației de mediu.

De fapt, încă din primele momente ale anchetei, magistrații au arătat că investigația penală vizează, pe lângă identificarea trasabilității deșeurilor, și falsificarea unor documente, transferuri nejustificate de bunuri provenite din demolare, precum și încălcări grave ale normelor de gestionare a deșeurilor. Și asta pentru că, așa cum rezultă din documente, SMZ Impex SRL s-a jucat de-a ecologia și reciclarea. Cu mult dincolo de sarcinile de mediu, pe care și le-a asumat prin caietul de sarcini, atunci când a câștigat licitația pentru demolarea stadionului Dan Păltinişanu.

🟠 Magie cu apret

Traducerea exactă a trasabilității deșeurilor, în special a celor provenite din demolarea stadionului Dan Paltinișanu, o găsiți mai jos, într-un aviz de însoțire a mărfii, care are la rubrica furnizor pe SC Darena Consult SRL din Voluntari, iar la client pe turcii de la Nurol. Tot acolo, apare și denumirea materialului transportat – pământ rezultat din excavări cod 170504. Adică, conform legii, deșeu. În rest, zero preț unitar, zero cantitate transportată și zero valoare. De precizat că documentul a fost ridicat de la șoferul unei autoutilitare (B-904-PXP) cu remorcă (TM-40-PXP), chiar la ieșire de pe arena sportivă, de un echipaj de Poliție, la un control de rutină, care a avut loc pe 29 august 2025.

Tot atunci au fost descoperite și un CMR (scrisoare de trăsură) și un alt document, intitulat Anexa 3, care, în contextul transportului rutier din România, reprezintă formularul de încărcare-descărcare de deșeuri nepericuloase, conform HG 1061/2008. Plus un tichet de cântar, fără dată și număr, atribuit cantității de 25.300 kg de pământ din excavări. Și abia când toate hârtiile au fost pe masă, s-au constatat diferențele, între cele patru tipuri de documente legale! Mai exact că, pe avizul de însoțire a mărfii și tichetul de cântar, deși ambele documente au înscrise cantități diferite (0 și 25,3 t), se vorbește despre deșeu. În timp ce, pe CMR, apare pământ simplu, iar în Anexa 3, la generatorul de deșeuri, unde ar fi trebuit să figureze SC SMZ Impex SRL din Cluj, la fel ca și pe aviz, a fost trecută firma din Voluntari, SC Darena Consult SRL. Pe post de bidon, evident!

Mai mult, în aceeași Anexă 3, la rubrica colector/operator autorizat a fost scris doar atât – CF Aquatim/Nurol. Ceea ce, fie vorba între noi, nu sunt nici Aquatim și nici Nurol! De fapt, nici măcar azi, locația, pe care e pus la păstrare deșeul cu cod 170504 și unde are punct de lucru firma Nurol, nu e autorizată de către Agenția de Mediu Timiș, în sensul de depozit sau deponeu. Și ăsta e și motivul pentru care procurorii au solicitat, prin instituțiile abilitate, numărul exact de mijloace de transport, care au fost folosite pentru evacuarea deșeului de pământ de pe stadionul Dan Păltinişanu. La pachet cu CMR-uri, tichete de cântar, evidențe contabile și documente care să ateste tipul/cantitatea de marfă recepționată de către turcii de la Nurol, pe proprietatea celor de la Aquatim.

Deloc întâmplător, magistrații au cerut și probe că, la demolarea stadionului Dan Păltinişanu, SC SMZ Impex SRL, în procesul de evacuare a deșeurilor, a deținut un cântar omologat și verificat metrologic. Nu de alta dar, cel puțin în ziua în care, la ieșire de pe șantier, a fost depistată autoutilitara cu remorcă, care ulterior a declanșat ancheta penală, demolatorul nu avea un asemenea instrument, pe poziție. Se vede asta din filmările și fotografiile de la dosar! Ceea ce duce la concluzia că, până și cantitatea de 23.500 kg, trecută în tichetul de cântar, nu e altceva decât o simplă burtologie, menită să încurce/ascundă și mai mult trasabilitatea deșeurilor.

Așa că, indiferent cât de poetice ar fi documentele de Mediu, care stau la baza demolării stadionului, pământul e brutal de sincer. În primul rând, demonstrează că, în România, marile afaceri nu se fac cu lucruri valoroase. Se fac cu mărfuri care, pe hârtie, nu costă nimic. Că așa a ajuns un volum industrial de material de construcții, să aibă valoare zero! Dar care, pe traseu și la capăt de lanț trofic, ajunge să fie decontat din bani publici, atât pentru transport, dar și ca pământ de umplutură. În cazul de față, pentru centura de vest a Timișoarei, dezvoltată de turcii de la Nurol, cu agregate din Lipova și deșeuri de pe stadionul Dan Păltinişanu.