February 19, 2026Există în administrația românească un gen literar aparte și rezistent la orice tip de antibiotic: aplicația strategică! Și Radarul Balastierelor este exact acest gen literar. De fapt, nu e o carte, ci o platformă digitală a statului român, menită să urmărească agregatele minerale din albie, până la stația de sortare. Și una care a fost gândită ca să centralizeze interacțiunile dintre instituțiile publice, responsabile de Mediu, și companiile private cu activități de exploatare a agregatelor minerale. De aia, nici azi, aplicația NU funcționează, decât pe hârtie, deși a fost recepționată, în mod oficial, de peste un an.
Ca să înțeleagă toată lumea, în sine, Radarul Balastierelor este o unealtă informatică unică, care, dacă ar fi funcțională, ar oferi un mediu singular pentru gestionarea documentelor esențiale. În special, pentru cele care au tangență directă cu balastierele și, îndeosebi, cu cantitățile exploatate sau trasabilitatea zăcămintele minerale. Cum ar fi avize (inclusiv de însoțire a mărfii), trasee, autorizații, acorduri și permise de exploatare, care, la capăt de linie, simplifică fluxurile operaționale și informarea publicului. Doar că publicul nu trebuie să știe! Și nici nu are nevoie de transparență totală sau monitorizare, în timp real, a evaziunii fiscale sau a corupției.
Cum se știe, deja, că cea mai bună glumă administrativă este gluma involuntară, azi, avem una de colecție. De fapt, o anecdotă care are legătură directă cu Agenția Națională Apele Române (ANAR) și care a devenit virală, încă din momentul în care, la ordinul UE, instituția a anunțat demararea procedurilor de achiziție pentru arhitectura aplicației informatice Radarul Balastierelor. Asta a fost exact pe 21 iunie 2024, conform informațiilor publice de pe SEAP. Și tot atunci, a avut loc, atât raportul de evaluare a ofertei tehnice, cât și declararea câștigătorului. Ca să nu pară șmen sau vreo glumă proastă, contractul dintre ANAR și norocosul câștigător a fost semnat pe 9 iulie 2024.
Doar Programul Anual al Achizițiilor Publice de la Apele Române (PAAP), care include achiziția (nr. 19368/MM), a fost revizuit ulterior achiziție publice, pe data de 6 august 2024! Adică instituția și-a făcut programul de cumpărături, după ce a atribuit contractul informatic pentru monitorizarea balastierelor. În mod normal, PAAP e un instrument managerial pentru planificare care, în mod obligatoriu, se întocmește la începutul fiecărui an. Acesta centralizează toate necesitățile de produse, servicii și lucrări preconizate, împreună cu sursele de finanțare și gradul de prioritate. Numai că, în cazul Radarul Balastierelor, a ținut loc de instrument literar pentru justificare.
Și ca să fie tacâmul complet, așa cum rezultă din documente, în cazul achiziției informatice, piața de profil a fost consultată prin telepatie, printr-o selecție și o fentă de oferte… neangajante, de la trei operatori economici, scoși din joben: SC IT About IT SRL (650.000 lei), SC Logic Software SRL (675.000 lei) și SC Gama IT SRL (596.880 lei). Nu rezultă de niciunde vreo logică în modalitatea de selecție a celor trei firme, nu se știe care au fost criteriile de convocare (catalog SEAP, competente sau recomandări). Cert e că, în înscrisuri oficiale ale ANAR, se vorbește despre… oferte din piață! Desi totul pare, mai degrabă, ca un grup norocos de WhatsApp care ar fi trebuit să pună mâna pe contract și să livreze un produs tehnic, cu trei piloni principali de testare, în filiale ale ANAP: ABA Siret, ABA Jiu și ABA Banat.
Film artistic
Adevărul e că probele instituționale, referitoare la aplicația Radarul Balastierelor, mai consemnează un detaliu care ar trebui pus pe frontispiciul oricărei instituții care pronunță formula magică de… transformare digitală. Altfel, e greu de explicat de ce, chiar si azi, specificațiile arhitecturii informatice, antamate de ANAR, sunt tot în format… Word, fără a fi semnate/însușite de structura tehnică. Și asta nu demonstrează decât că digitalizare Apelor Române e făcută ca un referat de clasa a IX-a! Practic, cerințele pentru o aplicație de sute de mii de lei sunt, încă, în stadiul de… draft și de legendă urbană. Ceea ce ne duce la următorul act de teatru instituțional.
Și, într-o logică românească, în mai 2024, după ce s-a făcut testarea pieței (chipurile) și înainte de a se urca achiziția în SEAP (21 iunie 2024), în toată ecuația aplicației Radarul Balastierelor intervine o dietă miraculoasă. Mai exact, o diminuare a contractului public de la 640.336 lei la 265.546 lei, fără nicio explicație. Într-un stat normal, când se taie aproape 60% din valoare, cineva explică și de ce, din diverse motive, s-au redus capacități și funcționalități (mai puține module, integrare mai mică, securitate redusă etc.). Doar că nimeni nu a scos niciun cuvânt, ci a făcut totul posibilul să gripeze motorul trasabilității agregatelor minerale, încă din start.
În plus, în mod miraculos, toată povestea a încăput sub haina achiziției directe pentru că 265.546 lei, atât la cât au fost reduse costurile cu Radarul Balastierelor, e fix în zona care face cu ochiul pragului legal de 270.120 lei. Și, din nou, aici intervine o nouă parte care ar merita filmată, tocmai pentru că scoate în evidență o competitivitate de decor. Nu de alta, dar, la finalul poveștii cu achiziția aplicației Radarul Balastierelor a rămas un singur ofertant ( SC Gama IT SRL), care a avut trei prețuri, aceeași ofertă tehnică și toate clasificate de ANAR ca fiind… conforme: 596.880 lei + mentenanță 2.500 euro/lună, apoi una de 269.000 lei și, în final, alta de 265.000 lei.
Asta ca asta, dar atât de mare a fost stresul la ANAR cu trasabilitatea agregatelor minerale încât, mai ales după recalibrarea costurilor și stabilirea câștigătorului, încât s-a instalat confuzia. Așa cum rezultă din documente, nici măcar beneficiarul aplicației informatice nu a mai știut pe ce a dat banii. Nu de alta dar contractul cu furnizorul de servicii și raportul de evaluare a ofertei fac referire la Radarul Balastierelor (web+mobil), în timp ce caietul de sarcini și propunerea tehnică/financiară vorbesc despre… Inspectorul Balastierelor. Ambiguitate și confuzie, pe toate fronturile!
În final, ca tot tacâmul să fie complet, contractul pentru trasabilitatea agregatelor minerale s-a lipit si de o grămadă de articole și legi ieșite din uz. Așadar, un soi de contract-capsulă a timpului! Oricum, de departe, partea cea mai gravă are legătură cu o modificare substanțială și mascată a caietului de sarcini. Practic, așa cum descrie analiza instituțională, vorbim despre 8 (opt) modificări ale documentelor, fără act adițional, traseu juridic sau lanț de avizare. Deși contractul are clauză (art. 24.1) că modificările pot interveni DOAR prin act adițional! Dar ce mai contează astea când din maculatura de bază lipsesc până și clauzele privind riscurile de nefuncționare sau de incompatibilitate ale aplicației informatice.
Ziua Z
Adevărul e că în 2024–2025, să cumperi o aplicație, care colectează și interconectează date între instituții (ANAR, Mediu, ANRM, IGPR, ISCTR etc.), fără să pui la punct riscurile și măsurile, e ca și cum ai construi un baraj, care se duce de râpă la prima viitură. Așa că, abia acum, ajungem la morala românească care ne demonstrează că, azi, platforma Radarul/Inspectorul Balastierelor e tot o fantomă a ANAR, deși a fost contractă (iulie 2024), recepționată (decembrie 2024) și plătită integral (ianuarie 2025). Și-abia după decont, în februarie anul trecut, s-a dorit demararea celor trei programe-pilot, la ABA Siret, ABA Jiu și ABA Banat. Dar, până-n mai 2025, nimic nu a funcționat… din motive tehnice, legate de configurarea serverelor.
Apoi, așa cum rezultă din documente, în iulie 2025, raportul de stadiu al aplicației de trasabilitate a agregatelor minerale minte din nou și spune că proiectul e… în curs de derulare. Mai mult, că arhitectura informatică a trecut în etapa a doua, urmând să fie evaluată, pe treapta a treia, în perioada 01–05 septembrie 2025. Și că Radarul/Inspectorul Balastierelor va funcționa, în proporție 100%, începând cu 20 septembrie 2025. Doar că minunea nu funcționează nici măcar azi, ci a rămas la stadiul de concept și demo, cu plata făcută înainte, lăsându-i cu ochii în soare si în așteptare pe cei trei piloți ai ABA, care ardeau de nerăbdare să prindă în offside, alături de inspectorii ISCTR, camioanele supraîncărcate cu agregate minerale.
Da, exact pe cele care, de la începutul anului 2024 și până-n prezent, din parohia lui Florin Măran, patron de balastiere, și prin intermediul aproape exclusiv al lui Ion Bejeriță, alimentează marile lucrări de infrastructură rutieră și feroviară din Banat. Chiar în zona de competență a pilotului Viorel Avram. Nimeni altul decât fostul șef al IPJ Caraș-Severin (până în 2020), director la SC Emiliano Vest SRL (2020-2022), șef de cabinet al prefectului de Caraș-Severin (martie 2022-mai 2023) și de atunci, până azi, director al ABA Banat. Și da, firma Emiliano Vest SRL (actuala SC ERC Vest SRL) este a lui Ion Bejeriță, finul baronului PSD Ion Mocioalcă și prietenul lui Sorin Grindeanu. Ce mai, ziua în amiaza mare, ca la PSD!
Contează mai puțin că, azi, societatea comercială la care a fost angajat Viorel Avram e lipită de contracte la ABA Banat, direct sau indirect. Mai important e, însă, Radarul Balastierelor, care e o poveste mai mare decât o banală aplicație informatică. E despre un mecanism care, în loc să regleze piața, pare construit să o protejeze. Nu pe cea a interesului public, ci pe cea a intereselor private. Iar cel mai grav nu e că platforma nu funcționează. Ci că, probabil, nici nu trebuia să funcționeze. Pentru că un radar adevărat ar fi însemnat date în timp real, cantități comparabile, trasee verificabile, evaziune detectabilă și responsabilități clare. Ar fi însemnat că agregatele nu mai dispar între albie și șantier.
În schimb, azi, avem un proiect care a bifat toate etapele birocratice și a ratat singura esențială: funcționalitatea! Important e că mecanismul de interese politice merge ca uns…
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment