Dacă eficiența cadrelor medicale, în spitalele de stat, s-ar măsura după regulile din mediul privat sau ale unui campionat de fotbal civilizat, atunci o grămadă de doctori ar fi excluși din competiție. Sau, în cel mai fericit caz, până revin la forma fizică sau practică, ar fi ținuți pe banca de rezerve, în concediu fără plată. Realitatea, în schimb, e alta! Pe cifre și statistici, cel puțin la Spitalul Județean Timișoara, există duzini de medici care au atins cel mult un pacient pe an. Tot așa, mai sunt vreo 7 cadresanitare care și-au exersat talentul pe câte 2 bolnavi, odată la 12 luni! Alți 6 medici au văzut câte 3 oameni pe an, alți 2 câte 4, 3 câte 5, 1 cu 6, 3 cu 7 și tot atâți medici curanți cu 8 pacienți externați pe an, 2 cu 9, 4 cu 10, 2 cu 11 și un singur medic cu 12 bolnavi externați. Pe an, nu pe lună, ca să fie clar! 

Partea și mai frumoasă e că, în loc să intre cu buldozerul în chiulangii de serviciu, spitalul de stat îi premiază pentru inactivitate și rezultatele slabe. În primul rând, îi ridică în slăvi prin fișele de evaluare personală, documente care se întocmesc pentru fiecare angajat, la final de an, de către șefii de secții clinice. Ulterior, ca procedură legală, caracterizările, care au note cuprinse între 1-5, sunt validate de directorul medical al unității sanitare și, la final, de către managerul spitalului. Mai contează că până și miriapozii cu stetoscop, care au câte un pacient externat pe an sau, în cel mai fericit caz, câte unul pe lună, sunt evaluați cu foarte bine (4) sau excelent (5)?! Exact la fel ca ceilalți colegi, care-și rup spatele la capul bonavilor de la stat, fac toate urgențele medicale, țin ambulatoriul și spitalul pe linia de plutire.

Și, în tot acest timp, fie că au prestat sau nu munci în folosul spitalului, la 30 de zile, au curs salariile, sporurile și celelalte beneficii. Pentru toți, la fel, fără discriminare! Da, aici se ajunge când, spre deosebire de privat, munca în unitățile sanitare publice NU este normată, iar plățile NU se fac în funcție de performanțele și eforturile medicale! Cu alte cuvinte, an de an, în ciuda investițiilor în infrastructura de sanătate, nu asistăm decât la un procedeu de fardare a mortului. Așa că, dacă nu se schimbă legislația, nici dacă vine ministrul sănătății Alexandru Rafila, cu vreun tratament miraculos de traminer sau votcă balsamică, injectat prin vena safenă, spitalele de stat vor rămâne prestatoare de servicii de asistență socială, în loc să fie unități de primiri urgențe!

Că tot suntem la Spitalul Județean Timișoara, studiile arată că o secție clinică de stat, ca să fie profitabilă, are nevoie de un grad de ocupare a paturilor spre 80%. Și, evident, de medici titularicare, în timpul programului legal de lucru, să proceseze bolnavii! Nu să simuleze munca sau să redirecționeze pacienții către privat! Azi, cifrele arată că aproape jumătate din secțiile clinice a celei mai mari unități sanitare din vestul României se învârt undeva pe la 50% din capacitate! Pe scurt, din 23 de secții clinice ale SCJUT, doar 10 sunt rentabile. Chiulul, actul și comportamentul medical, nozocomialele și timpii de așteptare sunt cele mai mari probleme! Deci, nu ar trebui să mai mire pe nimeni, când vine vorba despre încrederea în sistemul public de sănătate, că România se află pe penultimul loc în clasamentul european, cu un nivel de acord de 24%, și pe antepenultima poziție în topul mondial al satisfacției pacientului!

Oglinda muncii

Și dacă tot vorbim despre cifre și statistici medicale, azi, punem pe tapet o paralelă între productivitatea la nivelul managerilor de secții clinice din cadrul Spitalului Județean Timișoara. Mai precis, pe obstetrică-ginecologie, acolo unde fiecare pacient procesat cu succes înseamnă bani, prin deconturi medicale, de la Casa de Asigurări de Sănătate Timiș. De fapt, exact pe segmentul de piață unde, la fel ca și în Ortopedie, bătălia dintre stat și privat este una dintre cele mai acerbe. Așadar, peorganigramă, SCJUT are în componență și Maternitatea Bega, cu două secții clinice de obstetrică-ginecologie și una de neonatologie. La O.G. I medic-șef este prof. univ. dr. Marius Craina, iar pe O.G. II e conf. univ. dr. Izabella Petre. Aici, dincolo de diferențele dintre cele două secții clinice, la nivel de capacitate de cazare, activitatea medicală e cea care contează. Că, degeaba ai paturi disponibile, dacă nu ai paciente!

Acum, pe acte, la nivelul secției O.G II, cifrele, care stau în dreptul medicului-șef dr. Izabella Petre, sunt următoarele. Pe anul 2020, conferențiarul universitar s-a intabulat cu 12 cezariene, 10 din postura de prim-operator, iar celelalte două din poziția de mână secundară. La operațiile clasice (minim invazive) cifra este 0 (zero). Se mai aduagă, tot pe 2020, alte 5 laparoscopii (3 mâna întâia, 2 din backstage) și 20 de mici intervenții chirurgicale (chiuretaje). Pe 2021, același șef de secție a fost pontat, dincolo de consulturi în ambulatoriu, cu 5 cezariene (4+1), 1 operație clasică, 5 laparoscopii și 9 mici intervenții chirurgicale. Un an mai târziu, în 2022, dr. Izabella Petre a prestat 19 cezariene (17+2), 8 operații clasice, 14 laparoscopii (13+1) și tot atâtea mici intervenții.

Pe 2023, șefa O.G II a avut 19 cezariene (18+1), 7 operații clasice (5+2), 16 laparoscopii (12+4) și 42 de mici intervenții chirurgicale. La fel, pe anul 2024, medicul a bifat, în scriptele Maternității Bega, un număr de 23 de cezariene (22+1), 2 operații clasice, 1 laparoscopie și 18 mici intervenții. Și, în fine, pe primul trimestru din 2025 (ianuarie-martie) a trecut în dreptul numelui său 3 mici intervenții, tot atâtea cezariene (din care una e a prof. univ. dr. Marius Craina) și o operație de chirurgie mare (tip Wertheim) care, în realitate, a fost făcută de prof. univ.dr. Amadeus Dobrescu. Da, cam asta e activitatea operatorie a medicului-șef de pe secția clinică de Obstetrică Ginecologie II de la Maternitatea Bega, la o medie de 250 de zile lucrătoare într-un an calendaristic. Și pe primele 90 de zile din 2025!

Una peste alta, nici măcar cifrele prezentate mai sus, chiar dacă apar înregistrate oficial în scriptele spitalicești, nu reprezintă cu acuratețe, munca chirurgicală propriu-zisă, depusă de conf. univ. dr. Izabella Petre, în beneficiul pacientelor de pe O.G. II. Și asta pentru că dincolo de hârtii, toți medicii titulari de pe secție, fără excepție, au dat în scris că medicul-șef de clinică și-a asumat, în ultimul cincinal, o serie întreagă de operații, deși nu a avut în mână bisturiul. La pachet, per total, peste 60 de intervenții chirugicale! Plus că toate laparoscopiile, trecute în dreptul dr. Izabella Petre, au fost revendicate, în totalitate, de către prof. univ. dr. Zoran Popa. Deci, practic, în ultimii 5 ani, pe numele liderului O.G. II vorbim doar despre 63 de intervenții chirurgicale, ceea ce înseamnă, ca frecvență, o singură operație la 28 de zile! Calendaristice, nu lucrătoare! Ca șef de secție clinică!

Activitate chirurgicală

De partea cealaltă, pe secția clinică de Obstetrică-Ginecologie I, acolo unde dirijează corul prof. univ. dr. Marius Craina, ecuația stă în felul următor, așa cum rezultă din statistici medicale. Pe anul 2020, ca număr de intervenții chirurgicale, medicul-șef a avut 48 de cezariene, 78 de laparoscopii, 63 de operații clasice și 49 de mici intervenții. În 2021, cifrele arată că profesorul Craina a operat un număr de 43 de cezariene, a avut 84 de laparoscopii, 54 de operații clasice și vreo 36 mici intervenții chirurgicale. Un an mai târziu, pe 2022, șeful OG I a bifat în dreptul său – 56 cezariene, 137 de laparoscopii, 99 de operații clasice și 75 de mici intervenții.

Povestea continuă și în 2023 când prof. univ. dr. Marius Craina a participat, per total, la circa 390 de intervenții chirurgicale. La fel și în 2024 – peste 320 de operații! Și, pe primul trimestru din 2025, șeful O.G. I de la Maternitatea Bega a punctat un număr de fix 100 de acte medicale de chirurgie! Absolut toate, din 2020-2025, ca prim-operator! Adică, undeva în jur de 1700 de operații în 51 de luni, ceea ce înseamnă o medie de peste 1 operație pe zi. Zi calendaristică! Că, dacă e să calculăm cu zile lucrătoare, atunci, în dreptul prof. Marius Craina bifăm câte 2 intervenții chirurgicale, la programul de lucru de la stat! 

Da, două operații pe zi, toate din poziția de mâna întâia, nu una la 28 de zile, din toate pozițiile! Asta e diferența dintre O.G I și O.G.II de la Maternitatea Bega, pe CNP-ul fiecăruia! Nu mai calculăm aici consulturi medicale, pacienți prelucrați și externați, că, în ecuație chirurgicală, nu-și mai au rostul! Și nici nu mai punem pe tapet că, indiferent cum o întorci, pe cifre, în ambele secții de obstetrică-ginecologie, la nivel de activitate operatorie, există o duzină de alți medici care îi dau clasă doamnei dr. Izabella Petre. Pur și simplu, se stinge lumina! Și la Spitalul Județean Timișoara nimic nu e mai ieftin și la discreție, ca și curentul electric…