Alfred Simonis merge înainte! Și o face într-un mare fel, exact după modelul Think Big – gândește la scară mare, nu-și pierde vremea cu mărunțișuri! În ideea asta, și bagă o căruță de bani publici, în special în zona metropolitană. La fel procedează și cu o serie de obiective majore din Timișoara, care se află în proprietatea administrației județene. De la investiții în sănătate, sport, cultură, infrastructură mare și până la mobilitate urbană, absolut toate, cel puțin la nivel declarativ, sunt în atenția președintelui CJ Timiș.

De fapt, dezvoltarea în forță a județului Timiș a și început, deja. Întâmplător sau nu, chiar cu localitatea Moșnița Nouă, condusă de însuși fratele său, independentul Gerald Simonis. Dincolo de infuzia de bani, nunta a continuat printr-o schemă de cedare a unor drumuri din domeniul public al comunei, în patrimoniul administrației județene – Acvilei, Domașnea, Lucia și o stradă fără nume. Altfel spus, căi de acces comunale din Mosnița Nouă urmează să-și schimbe clasificarea rutieră, imediat după votul aleșilor, devenind astfel de interes județean. Evident, investițiile de infrastructură rutieră și asfaltarea se vor face din banii CJ Timiș. 

Se vede asta din hârtii! În primul rând din referatele de aprobare ale proiectelor (07.02.2025), care sunt semnate de Alfred Simonis. Apoi, din pledoariile de oportunitate, care vorbesc despre îmbunătățirea legăturii rutiere și impactul mobilității urbane asupra creșterii economice, pe axa DJ 595G-DJ 592-DJ 595D-DJ 595F, respectiv a comunelor Moșnița Nouă și Bucovăț cu Centura Timișoarei. Şi documentele mai relevă câteva aspecte importante. În primul rând că ideea de preluare a infrastructurii stradale din Moșnita Nouă NU i-a aparținut lui Alfred Simonis, ci noului șef de la Direcția de Drumuri și Transport din cadrul Consiliului Județean Timiș – Matei Suciu de la PSD. Că așa-i în viață!

Da, directorul Matei Suciu este cel care, politicos, a solicitat primarului Gerald Simonis să comunice dacă are disponibilitatea de a renunța la câteva străzi de interes local, în vederea reclasificării acestora ca drumuri județene. Pe motiv că fratele său, Alfred Simonis, are o nouă viziune de mobilitate urbană! Iar edilul de Moșnița Nouă a răspuns prezent, evident! Așa că, imediat după preluare ulițelor înfundate, va fi de datoria directorului Suciu să explice, în primul rând, prin ce minune va realiza un drum județean, pe un profil stradal de 10 metri, cînd legea e clară – 20 metri cu tot cu zone de protecție. Apoi, să lămurească, dincolo de oportunitatea proiectului, pe care a așezat-o frumos pe hârtie, care e logica rutieră de a avea două drumuri județene paralele, care de fapt sunt străzi, în interiorul unor cartiere de case?!

Nu de alta, dar în viziunea asta de mobilitate urbană, care impactează zona metropolitană, ar trebui preluate și alte zeci de ulițe asemănătoare, așa cum sunt și în Dumbrăvița, Giroc, Ghiroda, Săcălaz și Giarmata. Acum, ce nu e specificat în pledoariile de oportunitate ale lui Matei Suciu e că acest troc public impactează, tot în mod pozitiv, până la dublarea prețului de achiziție, și o suprafață de teren din proximitate – un PUZ de 4,7 ha al celor de la SC Bodrum Sun SRL și SC Benedetto Casa SRL. La prima societate, acționar e primarul Gerald Simonis, la a doua e dezvotatorul imobiliar Emanuel Asoltanei. Terenul a fost achiziționat, la comun, pe data de 28 octombrie 2024, contra sumei de 1,03 milioane euro. Așadar, rămâne cum a decretat administrația județeană, în mass-media locală – Consiliul Județean Timișoara NU are ambiții imobiliare!

Zi cu soare, fără soare

Acum, trecem la povestea cu demolarea stadionului “Dan Paltinișan”. Pe scurt, contează mai puțin numele antreprenorului general – SC SMZ Impex SRL din Cluj. Sau că proprietarul societății este, conform presei naționale, nepotul președintelui C.J. Bistrița Năsăud, Emil Radu Moldovan de la PSD. Important e că omologul său, Alfred Simonis de la Timiș, gândește la scară mare, mai ales acum când, în aceeași logică de Think Big, a și decretat că vremea proiectelor mărunte a trecut. Asta e și ideea în care, dincolo de spitale, drumuri, turism și cultură, acum, din resturile stadionului, președintele C.J. Timiș visează să construiască și… un deal. 

În urma demolării, va rezulta o cantitate de 250.000 de metri cubi de pământ, pentru care căutăm acum soluții. Avem mai multe variante în care să îl ducem. Una ar fi în partea de vest a municipiului Timișoara, acolo unde se va construi centura de vest și unde va fi nevoie de milioane de metri cubi de pământ. Am putea identifica chiar un teren în zona periurbană a Timișoarei, unde să putem construi un parc, un deal, că tot nu avem așa ceva, ori să încercăm să vedem dacă au nevoie localitățile din jur, pentru a umple anumite gropi. 

Adevărul e că pe acte, așa cum rezultă din dosarul tehnic, care a stat la baza licitației, cantitatea de pământ e chiar dublă: 500.000 tone. De fapt, cele 250.000 tone de sol humifer, despre care vorbește Alfred Simonis, sunt, în realitate, pe expertiză tehnică, 400.000. Și nu e pământ, ca să faci vreun deal, ci, conform legii, e deșeu (cod 17 05 04 – pământ cu pietre). Și, în mod normal, conform autorizației de demolare, emisă de Primăria Timișoara, președintele CJ Timiș nici nu ar putea visa vreodată la vreun deal, căci deșeurile din construcții se predau către un operator autorizat. Nu se împrăștie prin colțurile județului, nu se folosesc la astupat de gropi și nici pentru locuri de picnick – e vorba despre sarcini de mediu și despre Planul de Gestiune al Deșeurilor.

În realitate, însă, se poate căci, între timp, față de caietul de sarcini, CJ Timiș a schimbat placa, cu privire la cantitatea de pământ ( 17 05 04) rezultat din demolarea statdionului – 396.000 tone. Azi, operatorul autorizat nu mai trebuie să dețină capacitatea de a colecta această cantitate în totalitate și nici nu mai trebuie să fie specificată în autorizația sa de mediu. Deloc! De fapt, demolatorul nu mai are nici măcar nevoie de autorizație de mediu. Nu de alta, dar resturile din demolări nu mai reprezintă deșeu, ci pământ necontaminat, obținut din excavații care poate fi folosit, în construcții, direct în starea sa naturală, ca: barieră tampon pentru izolare fonică, material de umplutură sau la sigilarea depozitelor de deșeuri menajere. Așa zic, acum, cei de la Consiliul Județean Timiș.

Deși, inițial, la start, varianta oficială a administrației județene, aflată sub tutela lui Alfred Simonis, a sunat exact așa:

Cantitatea de pământ rezultat (cod 17 05 04) – 396.000 tone – în ce privește pământul, folosit ca umplutură, care în urma demolării devine deșeu cu codul 17 05 04, operatorul autorizat trebuie să dețină capacitatea de a colecta această cantitate, în totalitate. Astfel, conform Proiectului Tehnic, cantitatea totală de deșeu rezultată este de 396.000 tone și această cantitate  trebuie să fie specificată în autorizația de mediu a operatorului, conform legislației aplicabile pentru codul 17 05 04.

Așa a fost atunci, la data licitației pentru demolarea stadionului ”Dan Păltinișan”! Azi, deșeurile de vreo 400.000 tone, care sunt precizate în Proiectul Tehnic, s-au transformat în pământ din excavație și, prin urmare, cum nu e material periculos, nu are nicio treabă cu Mediu! E numai bun de pus pătura pe el, când o face președintele CJ Timiș primul deal de lângă Timișoara!