October 9, 2026În iunie 2025, DNA a descins peste ISCTR Timișoara și a descris o instituție în care protecția transportatorilor s-a vândut cu abonament lunar. La paisprezece luni distanță, o serie întreagă de informații din teren vin să confirme că marea cooperativă a camioanelor cu supratonaj și-a reluat nestingherită afacerile înfloritoare, care traversează Făgetul către șantierul A1 Margina–Holdea a lui Sorin Grindeanu de la PSD. De data aceasta, avem și imagini video, numere de înmatriculare și o trasabilitate pe măsură licențiaților de agregate minerale, simpatizați de CNAIR. Avem, în plus, documente care arată că autoritățile discutau despre degradarea alarmantă a drumului județean și a podului din Făget, încă din toamna trecută.
Pe scurt, ca și contextualizare, pe 10 iunie 2025, procurorii DNA au efectuat percheziții în 30 de locații din Timiș și Arad. Atunci, comunicatul magistraților anticorupție a vorbit despre reținerea a zece persoane. Și tot în acele momente s-a demonstrat că doar 3 din cei 17 angajați ai ISCTR Timiș nu erau abonați, pe 2500 euro lunar, la transportatorii de agregate minerale, care plăteau diurne pentru evitarea sancțiunilor și pentru informații despre controale. Mai mult, ancheta penală a scos la suprafață, dincolo de cotizațiile lunare, inclusiv un episod din februarie 2025, în care conducerea ISCTR Timiș a refuzat să trimită un echipaj de cântărire, pentru un ansamblu oprit în trafic, deși intervenția fusese solicitată expres de către polițiști.
Așadar, supratonajul a fost, explicit, în centrul acuzațiilor formulate de procurorii DNA. Tocmai pentru că protecția a funcționat, încă de pe atunci, și prin absența verificării de masei camioanelor, care ar fi permis sancționarea firmelor. Și la un asemenea serviciu, care funcționează pe abonament lunar, cântarul ar fi devenit un accesoriu incomod pentru orice transportator care încalcă legea și are nevoie să cumpere… predictibilitate. Ulterior, InsiderTM a revenit asupra problemei, în special pe partea de nord-est a județului Timiș, pe zona Lugoj și Făget, în investigația „Statul pe abonament”, publicată pe 24 ianuarie 2026. Și vorbim aici despre o transcriere, atribuită unei înregistrări din 12 decembrie 2025, în care un șofer de camion relata, cu subiect și predicat, că fusese anunțat despre controalele ISCTR Timiș.
Mai mult, că încărcarea autovehiculelor de mare tonaj, în limite legale, fusese dispusă de patroni, pentru zilele respective, cu mențiunea… până trece furtuna! Asta, la nici 6 luni de la descinderile de la ISCTR Timiș și inculparea a 14 inspectori de trafic din totalul de 17! Toate aceste detalii sunt extrem de importante pentru că abia acum urmează partea cea mai interesantă, care, conform verificărilor din teren, gravitează în jurul perioadei 14-20 august 2026. Și imaginile, dublate de documente instituționale, fac cât o mie de cuvinte și nu vin decât să demonstreze că, pentru marii transportatori și constructori, legea este opțională. Asta, pentru că, pe sub nasul autorităților locale, care trebuie să suporte costul reparațiilor de drumuri și poduri, datorate camioanelor cu supratonaj, se flutură sintagma – interesul național!
Acum, primele imagini video, care au intrat în posesia InsiderTM, arată frenezia unor camioanelor, încărcate până la refuz cu agregate minerale, în drum spre tronsonul autostrăzii A1 de la Holdea. Capturile, care provin de pe camerele de supraveghere ale orașului Făget , au fost surprinse pe data de 14 august 2026. În ziua respectivă, între orele 6 și 18, autoritățile locale au numărat, cu ochii pe monitoare, vreo 80 de basculante articulate, care traversau un pod cu o restricție de tonaj de 22 tone. Noroc că azi, după demersuri instituționale disperate, autoritățile locale au reușit obținerea avizelor necesare pentru instituirea restricției de tonaj de 7,5 t pe sectorul DJ 682, situat în intravilanul orașului Făget, până la ieșirea din localitate. Dar degeaba, pentru că… interesul național e mai tare!
🟠 Zi lumină!
În imagini apar o puzderie un cap tractoare Mercedes Arocs portocalii, cu sigla UMB Spedition, firma care aparține celui mai mare drumar al României, Dorinel Umbrărescu. Vorbim practic despre ansambluri de vehicule grele din categoria celor de aproximativ 40 de tone masă totală, cu două axe și câte o semiremorcă basculabilă Schmitz cu trei axe. Pentru această configurație, limita generală este de 40 t, respectiv 38 t pe anumite categorii de drum, înainte de eventualele restricții locale. Aici intră camionul, semiremorca și marfa împreună. Așadar, imaginile oficiale surprinse, atât de camerele de supraveghere ale administrației locale, cât și de cetățeni, demonstrează ansambluri basculabile cu cinci axe, pentru care limita generală poate ajunge la 40 de tone masă totală.
Identificarea este, însă, suficient de precisă pentru verificări punctuale, în toată perioada 14-20 august 2026. Și asta pentru că însemnele operatorului UMB sunt vizibile. Așa că proprietarul juridic, transportatorul efectiv și documentele fiecărei curse rămân de stabilit. Dacă nu de către ISCTR Timiș, atunci de către procurorii DNA! Și asta pentru că, potrivit informațiilor din teren, camioanele vin dinspre cariera de diabaz de la Bata (Arad) – operată de SC Diabas Bata SRL, în care asociați sunt, în proporții egale, Basalt Minerals GmbH și Trust Construcții Rädlinger SRL – și merg către punctul de lucru Margina–Holdea. De altfel, aceeași societate, cu carieră principală care are acces din DC83 Bata–Lalașinț, a mai furnizat materiale și pentru A1 Nădlac–Deva.
Pentru traseul prin Făget, Bata este o pistă importantă. Nu de alta dar cariera de diabaz se află la sud de râul Mureș, astfel că proveniența de aici presupune și traversarea podului restricționat de la Săvârșin (Arad) care, încă din 2 aprilie 2026, conform relatărilor de presă, are o restricție de 7,5 tone. La fel ca și podul din Făget! Așa ca traseul camioanelor pe cinci axe, care aparțin UMB Spedition, e simplu de intuit, având în vedere ca accesul din exploatarea de agregate minerale se face din localitatea Bata, prin DC 83, pe direcția Țela → Bacău de Mijloc → Ostrov → Virișmort → Birchiș → Făget (DJ 682) → Temerești → Margina → Coșava (DN 68A) → Coșevița → Holdea (punct de descărcare).
Că, în momentul de față, pe motive de… interes național, infrastructura locală a Făgetului este în pragul critic, rezultă, cât se poate de limpede, dintr-o grămadă de diligențe administrative pe care autoritățile locale le-au făcut în direcția instituțiilor de resort. Ultimul semnal de alarmă a fost tras pe data de 17 august 2026. Atunci, Primăria Făget a adus la cunoștință situația deosebită, generată de intensificarea traficului greu pe sectorul drumului județean DJ 682, care traversează intravilanul localității, ca urmare a transporturilor de materiale destinate lucrărilor de construire a Autostrăzii A1, lotul 3 Lugoj–Deva:
Transporturile sunt efectuate cu autovehicule de mare tonaj, având o masă proprie de aproximativ 15 tone, la care se adaugă o încărcătură de aproximativ 25 de tone, rezultând o masă totală de circa 40 de tone pentru fiecare autovehicul.
În interiorul orașului Făget, traseul DJ 682 se suprapune următoarelor străzi: Calea Lugojului, strada Stadionului, strada Piața Libertății, strada Coriolan Brediceanu, parțial strada Victor Feneșiu și strada Ștefan cel Mare, până la ieșirea din intravilan. Considerăm că realizarea unui obiectiv de infrastructură de importanță națională, precum Autostrada A1, lotul 3 Lugoj–Deva, nu trebuie să producă prejudicii infrastructurii unui oraș și să afecteze siguranța, proprietățile și condițiile de viață ale locuitorilor acestuia. În lipsa unor măsuri urgente și coordonate, există riscul ca, după finalizarea lucrărilor la autostradă, orașul Făget să rămână cu prejudicii majore asupra infrastructurii rutiere, fără a dispune de resursele financiare necesare pentru remedierea acestora.
🟠 Infernul viu
E limpede că Primaria Făget are dreptate, în tot ceea ce spune. Mai ales când, indirect, bate obrazul autorităților cu atribuții de control. Nu de alta, dar, dincolo de traficul greu pe sub geamurile oamenilor, străzile, pe care se suprapune DJ 682, au o configurație specifică unei localități mici. Mai exact, cu o parte carosabilă, care este relativ îngustă, și cu numeroase imobile care sunt amplasate la o distanță foarte mică, față de marginea drumului. Totodată, pe acest traseu se desfășoară și o parte semnificativă a circulației locale, inclusiv pietonală, ceea ce creează riscuri majore pentru siguranța cetățeni, în special în zona centrală și a sensurilor giratorii:
Vă solicităm respectuos ca, în limita atribuțiilor și competențelor, să ne acordați sprijinul necesar pentru:
1. analizarea de urgență a situației traficului greu aferent lucrărilor la Autostrada A1, lotul 3 Lugoj–Deva, care tranzitează orașul Făget pe DJ 682;
2. identificarea operatorilor de transport care utilizează acest traseu și stabilirea rutelor aprobate pentru transportul materialelor destinate lucrărilor la autostradă;
3. redirecționarea transporturilor grele în afara zonei centrale și a zonelor rezidențiale ale orașului Făget, inclusiv prin analizarea și utilizarea rutei DJ 682D – DC 107 – DN 68A;
4. verificarea respectării maselor totale maxime autorizate, a autorizațiilor speciale de transport și a traseelor aprobate pentru autovehiculele care efectuează aceste transporturi;
6. efectuarea unei expertizări sau evaluări tehnice a stării actuale a celor două poduri și a sectorului DJ 682 din intravilanul orașului;
7. identificarea mecanismelor legale și financiare prin care eventualele degradări produse infrastructurii locale și județene să fie remediate din responsabilitatea și pe cheltuiala entităților care au generat traficul greu;
8. sprijinirea demersurilor inițiate la nivel local pentru instituirea restricției de tonaj de 7,5 tone pe sectorul DJ 682 care traversează intravilanul orașului Făget.
Deși sectorul DJ 682 are categoria funcțională de drum județean, străzile urbane pe care acesta se suprapune, precum și o parte importantă a infrastructurii adiacente, se află, potrivit legii, în administrarea Orașului Făget. Prin urmare, efectele traficului greu se răsfrâng direct asupra patrimoniului local, asupra bugetului local și asupra comunității. Asta e și motivul pentru care, încă de anul trecut, pe 29 octombrie 2025, așa cum rezultă din date publice, au existat discuții aprinse în plenul CJ Timiș despre necesitatea urgentă a refacerii infrastructurii rutiere din Făget (inclusiv podul!) și scoaterea traficului greu din orașul din nord-estul județului. Cu tot cu interesul național de pe tronsonul A1 Margina-Holdea!
Partea interesantă e că, deși acum agregatele minerale, pentru bucata lipsa de A1, provin din exploatarea de la Bata (Arad), până nu demult, șantierul lui Sorin Grindeanu de la PSD era hrănit cu piatră adusă din zona Lugoj. În „Rețeaua din spatele pietrei”, din 9 februarie 2026, InsiderTM a prezenta relațiile dintre firmele lui Florin Măran, EMV-Util a lui Ion Bejeriță și companii din grupul UMB. Potrivit documentelor prezentate atunci, pentru Margina–Holdea fuseseră livrate, până în ianuarie 2026, aproximativ 190.000 de metri cubi de balast și peste 50.000 de metri cubi de anrocamente, cu o valoare de circa 27 de milioane de lei, inclusiv transportul. Si tot așa, în „Stăpânul agregatelor”, publicat pe 28 martie, un aviz din 2 septembrie 2025 a oferit un exemplu concret: furnizor EMV-Util, beneficiar UMB Trading, punct de încărcare Drinova Est și destinație Margina–Holdea.
Exact așa arată un lanț comercial, de la cap la coadă, păstorit de PSD! Când se pun reflectoarele pe unii, muzica se mută la altă masă, dar formația rămâne mereu aceeași. Pentru că, altfel, nu merge treaba! Acum, rămân de stabilit greutatea fiecărei încărcături, exploatarea de proveniență și sursa informațiilor despre controalele ISCTR Timiș. Până atunci, autoritățile au suficient de multe repere ca să răspundă concret. Data este cunoscută. Există numere lizibile. Există camere și un coridor rutier. Și există și o panglică care, la un moment dat, pe tronsonul A1 de la Margina-Holdea, se va tăia o singură dată. Doar factura pentru marea infrastructură rutieră, care are în fundație agregate minerale de la firmele de casă ale PSD, poate veni de mai multe ori. Tot din interes național!
Vrei sa nu ratezi articolele InsiderTM?
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment