August 11, 2026Ești la volan? Dă-i play!
La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, diferența dintre digitalizare și hârtie încape într-un lift. Sus, pe secții, este medicina universitară de elită, conectată la servere, tablete și proiecte europene. Jos, în subsol unității sanitare, sunt rafturi încărcate cu dosare, documente împrăștiate pe pardoseală și imagini care arată o arhivă medicală, într-o stare greu de împăcat cu expresii precum “transformare digitală”, „siguranța pacientului” sau „management integrat”. Și, în tot acest timp, personalul medical pare preocupat mai degrabă să-și ascundă unghiuțele și bijuteriile, la un pseudo control inopinat al inspectorilor de la DSP Timiș.
Asta transmite de pe un cont de Facebook, în trei postări succesive, doctorul Ciprian Maxim care a publicat, zilele trecute, mai multe fotografii și documente din Secția Clinică de Neurochirurgie din cadrul SCJUT. Imaginile, realizate în 7 august 2026, arată dulapuri sigilate, stocuri de medicamente expirate și o arhivă clinică, care a ratat nu doar digitalizarea, ci și invenția ordinii. De departe, cea mai mai serioasă acuzație privește un stoc întreg de cutii de NIMOTOP, medicament critic utilizat în tratamentul pacienților cu hemoragie subarahnoidiană, care are termenul de valabilitate expirat din februarie 2025. Adică de vreun an și jumătate!
Nu există, în acest moment, dovezi că medicamentele expirate ar fi fost administrate vreunui pacient sau că ar fi fost în curs de prescriere. Și diferența este importantă, tocmai pentru că e greu de înțeles de ce, zeci de cutii cu medicamente, expirate de 18 luni, ar sta depozitate pe o secție clinică, în dulapuri care sunt uzitate zilnic, în loc să fie distruse, așa cum spun normele sanitare. Cert e că autenticitatea fotografiilor și proveniența stocului au fost confirmate de către conducerea SCJUT, așa că problema de pe Neurochirurgie nu mai este una de imagine, ci una de management, la nivel de secție.
Ce mai trebuie menționat aici e că, încă de anul trecut (19 mai 2025), între colectivul de medici de pe Neurochirurgie Timișoara și șeful de secție, prof. univ. dr. Andrei Brînzeu, a izbucnit un conflict, care fusese semnalat conducerii Spitalului Județean Timișoara, cu cel puțin alte 6 luni înainte. În mod constant! Așa cum rezultă din documente, în ultima reclamație, semnată de circa 30 de cadre sanitare, se cere schimbarea de urgență a managementului clinicii și instituirea unui plan de redresare organizațională (work-shopuri de comunicare, reevaluarea climatului de muncă, etc):
În ultimele luni, am transmis conducerii spitalului multiple adrese care au evidențiat dificultăți majore generate de modul de conducere al actualului șef de secție. Din păcate, situația s-a agravat: moralul echipei este la un nivel minim, iar calitatea colaborării interne riscă să afecteze siguranța pacienților. Într-un cadru consultativ organizat la data de 15.05.2025. peste 80 % din personalul medical și auxiliar al secției și-a exprimat disponibilitatea de a demisiona colectiv dacă nu va fi găsită, într-un termen rezonabil, o soluție de schimbare la nivelul conducerii secțici. Înainte de a recurge la măsuri individuale, dorim să oferim conducerii spitalului oportunitatea de a evalua obiectiv situația și de a propune o rezolvare care să redea încrederea echipei.
🟠 Cosa vostra
Și abia pe 27 martie 2026, managerul Spitalului Județean , prof. Dorel Săndesc, a emis Dispoziția nr. 144, pe motiv de disfuncționalități de natură organizațională și relațională, la nivelul Secției Clinice Neurochirurgie. Astfel, atribuțiile de conducere operativă (program operator, gărzi, circuite, coordonarea zilnică) au fost transferate de la șeful de secție, prof. Andrei Brînzeu, către dr. Sorin Hanăș. Măsura a fost declarată temporară și organizatorică, cu specificația că demiterea cadrului universitar NU constituie sancțiune disciplinară. Acum, la aproape cinci luni distanță, realitatea arată că problema nu a fost rezolvată. Ba mai mult, a căpătat o dimensiune concretă și măsurabilă, așa cum spune, pe Facebook, contul atribuit dr. Ciprian Maxim: medicamente vitale, expirate, stocate haotic pe o secție unde se operează creierul.
Una peste alta, dispoziția din martie 2026 a fost prezentată ca o măsură de restabilire a ordinii. În realitate, așa cum rezultă din date publice, decizia a redistribuit puterea, dar nu a adus, se pare, un control mai bun. Responsabilitatea operativă, deși a fost mutată, rezultatul vizibil e că, la nivelul Secției de Neurochirurgie, există același tip de disfuncționalitate. Doar că, în loc de circ și jigniri, acum are formă unor cutii cu etichete roșii de expirare. In condițiile în care nimodipina nu este un analgezic oarecare. Este un standard de aur în neurochirurgie. Lipsa sau utilizarea unei forme degradate poate însemna diferența dintre recuperare și un deficit neurologic permanent.
Acest episod spune ceva mai larg despre modul în care se gestionează conflictele în spitalele publice românești. De fapt, dincolo de declarații și jocuri de imagine, demonstrează că pacientul rămâne tot pe ultimul loc. El nu știe cine este șef de secție și cine este doar „coordonator operativ”. Bolnavul știe doar că a venit la spital cu o hemoragie subarahnoidiană și că medicamentul, care i-ar putea salva creierul, trebuie să fie valid, nu expirat de un an și jumătate. Dar ce mai contează asta, atâta timp cât același cont de online al dr. Ciprian Maxim demonstrează, negru pe alb, printr-o serie de capturi din grupurile interne de comunicare de Whatsapp, cu totul alte preocupări ale personalului medical. Mult mai înălțătoare decât plictisitorul Jurământ al lui Hipocrate:
Bună ziua, vă informez că, în cursul săptămânii viitoare, vom avea control de la DSP (control pe deșeuri și informații nosocomiale). Să vă asigurați că toate graficele sunt completate la zi, cutiile pentru deșeuri sunt completate, recipientele etichetate, mopurile spălate, curățenie etc. Vă rog să verificați perioada de valabilitate a tuturor medicamentelor utilizate! Aveți grijă la bijuterii și unghiuțe! Vine DSP-ul acum, suntem rugați să fim atenți. Pe parcursul următoarelor 3 săptămâni vom avea control DSP. De intrat și făcută din nou condica.
Așadar, mesajele interne din grupul de lucru al Spitalului Județean Timișoara, chiar dacă datează de pe 18 mai 2026, scot în evidență două lucruri mari și late. În primul rând că se știa că vine controlul… inopinat de la DSP. Se cunoștea chiar și tematica! Așadar, la cea mai mare unitate sanitară din vestul României, care mai nou s-a transformat în studio de filmări și clipuri electorale pentru fostul ministru PSD al sănătății, Alexandru Rogobete, se pregătea doar scena. Ca, apoi, câteva luni mai târziu, în aceeași unitate sanitară, să fie descoperite stocuri întregi de medicamente critice pentru pacienții cu hemoragie subarahnoidiană, care stăteau expirate de un an și jumătate, în dulapuri uzitate zilnic. Doar că, de data asta, cineva a făcut poze. La dulapuri sigilate, medicamente expirate, chiar și în subsolul spitalului!
🟠 Lumina reflectoarelor
Și nu orice fel de fotografii, ci unele cu tâlc, executate în același timp în care Alexandru Rogobete se plimba, alături de echipa de filmări, prin aceeași clădire a SCJUT, cu câteva etaje mai jos. Ca, mai apoi, să povestească urmăritorilor săi despre importanța covârșitoare a digitalizării unității sanitare pe care, evident, și-a asumat-o cu vârf și îndesat. E foarte adevărat că informatizare nu înseamnă doar servicii de arhivare, ci mult mai mult. Că altfel, arhivele de pe Clinica de Neurologie a SCJUT, n-ar fi zăcut, în halul în care sunt și azi, în subsolul clădirii, printre fecale care refulează periodic din canalizare, pe circuitul de evacuare al deșeurilor, așa cum arată și doctorul Ciprian Maxim, în imaginile de mai jos.
De fapt, dincolo de campanii de marketing politic, asta e doar o parte din realitatea pe care o trăiește infrastructura acestui spital de stat, în care fostul ministru Alexandru Rogobete își petrecere ore bune de filmări, pentru a-și pune în practică regia și scenariul viitorul parcurs guvernamental și electoral! Mai ales că, acum, demnitarul, care e și deputat PSD de Prahova, vorbește cu avânt și despre lupta cu infecțiile nosocomiale. Asta, în timp ce apa pluvială și dejectiile se infiltrează prin orice crăpătură, se plimbă ploșnițele prin saloane, medicii se vântură în haine de spital pe stradă, filtrele HEPA (sterile) sunt neschimbate de luni de zile, lifturile cad în gol cu medici și pacienți, etc, etc, etc!
Chiar și povestea cu digitalizarea oficială a SCJUT, ca de altfel orice basm popular, are un început extrem de frumos și promițător. În 2022, Ministerul Sănătății anunța operaționalizarea serviciilor digitale integrate pentru pacienții critici de la Spitalul Județean Timișoara. Proiectul de digitalizare a Clinicii ATI a fost realizat în 24 de luni și a beneficiat de aproximativ 18.073.779,50 lei. Sistemul a fost gândit să conecteze ATI cu blocurile operatorii – informații medicale preluate automat, evidență electronică, acces în timp real la date și reducerea documentării manuale. Apoi, digitalizarea a continuat, cu încă 5,87 milioane lei, sub în titlul extrem de pompos – Sănătatea, siguranța și confortul pacientului prin servicii integrate digitale la SCJU Timișoara.
De data aceasta, în ultima etapă, lista de cumpărături tehnologice a fost impresionantă. Vorbim despre servere, sisteme de stocare date, desktopuri, tablete medicale, cititoare de coduri de bare si QR, dosar electronic al pacientului, aplicații mobile pentru medici și asistente și inteligență artificială pentru analiza investigațiilor CT. Și, cel mai important, aplicații pentru managementul fluxurilor de materiale sanitare și medicamente și soluții integrate pentru managementul lanțului de aprovizionare. Așadar, pe hârtia europeană (fonduri PNRR), spitalul ar fi trebuit să știe, cu exactitate, unde sunt medicamentele și cum circulă materialele sanitare. Doar că imaginile și datele publice descriu o realitate mult mai analogică la SCJUT. Și abia restul e digitalizare!
🟠 Poziția publică a SCJUT:
În ceea ce privește mesajele interne referitoare la controalele DSP Timiș, existența unei comunicări interne potrivit căreia inspectorii DSP efectuează verificări într-o anumită secție nu înseamnă că spitalul a avut cunoștință, anterior declanşării controlului, despre efectuarea acestuia.Mesajele prin care personalului i se reamintesc obligațiile privind verificarea termenelor de valabilitate ale medicamentelor, gestionarea deșeurilor, respectarea circuitelor și a normelor de igienă trebuie înțelese în acest context. Acestea reprezintă obligații permanente ale personalului și nu măsuri instituite exclusiv în vederea unui control.
Cu privire la arhivă și digitalizarea spitalului
Imaginile prezentate în spațiul public cu documente medicale sunt imagini anterioare și nu reflectă situația actuală. Situația respectivă a fost remediată, iar documentele au fost recuperate, curățate și gestionate ulterior conform prevederilor aplicabile păstrării și arhivării documentelor medicale. Este necesară și o delimitare clară între arhivarea documentelor medicale și digitalizarea spitalului, acestea fiind două procese distincte. Proiectele de digitalizare nu au ca obiect arhivarea fizică a documentelor medicale și nu înlătură obligațiile legale privind păstrarea acestora.
Cu privire la delegarea temporară a unor atribuții în cadrul Secției Clinice de Neurochirurgie, decizia de delegare temporară a unor atribuții de conducere operativă la nivelul Secției Clinice de Neurochirurgie a fost adoptată în contextul unei situații tensionate, generate de un conflict profesional persistent între șeful secției și o parte majoritară a personalului medical, situație cunoscută și documentată la nivelul conducerii spitalului. Scopul măsurii a fost exclusiv acela de a asigura continuitatea activității medicale și funcționarea secției într-un climat organizațional dificil. Fiind o măsură temporară, aceasta poate fi reevaluată în funcție de evoluția situației la nivelul secției.
În data de 7 august 2026, conducerea spitalului a dispus securizarea unor spații și declanșarea unei verificări interne. Inventarierea și verificarea documentară sunt în desfășurare, motiv pentru care spitalul nu va formula concluzii privind existența, cantitatea, proveniența sau circuitul unor eventuale produse cu termen de valabilitate depășit înainte de finalizarea acestora. Până la acest moment nu există date care să ateste administrarea către pacienți a unor medicamente cu termenul de valabilitate depășit. Acest aspect va fi, de asemenea, verificat și documentat.
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment