March 2, 2026În timp ce, în Timiș, balastierele sapă cu spor, iar râurile își schimbă cursul după cum dictează piața liberă (și excavatorul), instituțiile statului veghează. Cu blândețe. Cu înțelegere. Cu avertisment. Exact asta rezultă dintr-o analiză instituțională care a evaluat, la nivel macro, jocul de glezne al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și, mai apoi, la firul ierbii, tulburările de vedere ale Administrației Bazinale de Apă Banat (ABA Banat). Si, fără nici un dubiu, contextul raportului are la bază o serie de semnale (cu roșu!) dinspre serviciile de informații, care vorbesc pe șleau despre valsul vienez dintre funcționărime și exploatatorii nefiscalizați de agregate minerale.
În teorie, în vestul țării ar trebui să vegheze atent cei de ABA Banat, braț operativ al ANAR, instituție care ar trebui să se asigure că râurile curg civilizat, malurile stau cuminți și că nicio entitate nu scoate din albie, mai mult decât are voie. În practică, sinteza vorbește despre o performanță rară și un soi de meditație instituțională, la nivelul administrației regionale. Mai precis, în plină expansiune și dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare în vestul României (Timiș, Arad, Caraș-Severin), deși balastierele au lucrat din greu ca să livreze materie primă către marii constructori, treptat, în perioada 2022-2025, numărul de controale a scăzut, de la an la an. Doar amenzile mici și avertismentele au crescut ușor, pe hârtie.
În rest, filosofia instituțională a ABA Banat a rămas constantă, în sensul de a nu deranja… ecosistemul economic. Cu alte cuvinte, un soi de control ca formă de artă minimalistă! Tocmai de aceea, sancțiunile serioase au ajuns să fie la fel de rare ca o autoutilitară de balastieră încărcată legal. Spre exemplu, în 2022, autoritatea regională, care controlează spațiului hidrografic Banat pe o suprafață totală de aproximativ 18.312 km² – include cursurile râurilor Aranca, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera și Cerna – a bifat un număr de 663 de controale și a aplicat 40 de sancțiuni.
Da, poate că sună impresionant, la prima vedere. Doar că 32 din cele 40 de procese-verbale au fost…. avertismente. Adică 80%! Iar restul de 8 la număr au adus și ceva bani la bugetul de stat, mai exact suma de 290.000 de lei. De fapt, și banii sunt doar scriptici căci, așa cum rezultă din documente, din cele 8 amenzi, numai 3 au fost achitate. Restul au intrat în circuitul spiritual al contestațiilor și, după caz, al promisiunilor de final de an, care se trec, tot pe papirus, sub formă de bilanț managerial. Altfel, nicio confiscare, nicio desființare de lucrări, nicio suspendare de activitate sau autorizație de exploatare.
Mimetism administrativ
Povestea continuă și în 2023 când, de la 663 de controale, ABA Banat pierde din viteză, în plină expansiune a infrastructurii rutiere, și ajunge la un număr de 596. Sancțiunile au crescut la 56, dar 40 au fost avertismente. Adică, 71,5% au consumat doar bani, combustibil, timp și hârtie, fără niciun beneficiul real pentru bugetul consolidat al statului român. Partea frumoasă e că, în 2023, amenzile s-au dublat ca număr – de la 8 au ajuns la 16. Și banii din sancțiuni s-au multiplicat până la cifra rotundă de 700.000 de lei. La fel, unele amenzi s-au plătit, altele nu. Însă, pentru șapte dintre prescripții, așa cum arată documentele, administrația regională nu a mișcat niciun deget privind recuperarea debitelor. Că doar nu afectează salariul!
În rest, în 2022, la fel ca-n 2023: zero măsuri complementare! Nimeni nu a fost pus pe pauză. Nicio autorizație nu a fost suspendată. Apoi, în 2024, la ABA Banat, raportările arată că au existat 549 de controale, care s-au încheiat cu 50 de sancțiuni. Tot așa, pe trend, 41 au fost avertismente. Adică 82%, ceea ce înseamnă, evident, performanță și prevenție. Cert e că, totuși, în cele 365 de zile ale anului 2024, cele 9 amenzi finale au adus la bugetul de stat suma 340.000 de lei. Tot așa, doar pe hârtie. Și, din nou, nicio altă măsură drastică sau vreo autorizație de balastieră anulată! Deși, acum doi ani, furnalele din infrastructura mare rutieră au ars, la greu, agregate minerale. Și se vede asta din cifrele ANAF!
În fine, în 2025, în primul semestru, au existat doar 261 de controale și 30 de sancțiuni. Din nou, 23 au fost marcate ca și avertismente, doar ca să se bifeze controlul, să se justifice deplasarea și timpul de lucru și, cum altfel, să nu fie deranjat ecosistemul economic. Și au mai fost 7 amenzi, în valoare de 194.000 lei din care, până la data verificărilor (august 2025) doar două au fost plătite. Restul erau… în termen. În termenul românesc, desigur, elastic ca orice ciungă pe care, indiferent cât o întinzi, nu pleznește nici de-al dracului! Așa că, pe acte, la ABA Banat, cel puțin în intervalul 2022-2025, trendul e clar, ca-n orice reclamă care se respectă – mai puține controale, mai multe bătăi pe umăr!
Cu precizarea că, în 2022 și 2033, administrația regională a întocmit câte o plângere penală împotriva unor agenți economici, iar în 2024 a expediat 3 asemenea sesizări către organele abilitate! În rest, în fiecare an, care a făcut obiectul analizei instituționale, peste 73% dintre sancțiuni au fost avertismente. Doar în 2024, când șosele Timișului se rupea în două sub greutatea balastului, atenționările au ajuns la 82% Astfel, la nivelul ABA Banat, așa cum arată și documentele, se poate constata o scădere a numărului de controale realizate de la an la an, respectiv de la 663 controale în 2022, la 596 în 2023, cu 10% mai puține decât în anul 2022. Apoi, 549 în 2024, cu 17,2% mai puține față de anul 2022. Iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate numai 261 controale și au fost aplicate doar 30 de sancțiuni principale.
De fapt, chiar și la nivelul ANAR, respectiv al celor 11 administrații bazinale de apă, s-a constatat o scădere a numărului de controale realizate, de la an la an. Respectiv, de la 10.790 în 2022, la 9.560 în 2023, respectiv 9.270 în 2024 și 3.081 în prima jumătate a anului 2025. Aceeași tendință descrescătoare s-a observat și la numărul de sancțiuni aplicate (avertismente și amenzi) precum și la cuantumul și valoare amenzilor achitate. În anul 2022 au fost aplicate 1.452 sancțiuni, în 2023 au existat 1.243, apoi în 2024 numărul era de 1.149, ca, în prima jumătate a anului 2025, să fie de numai 384 sancțiuni. Per global, la fel și cu numărul de amenzi aplicate: 1734 din care au fost achitate doar 1077!
Punct și virgulă
Acum, dincolo de cifre, care nu fac decât să portretizeze un stat eșuat, câteva lucruri sunt clare, când vine vorba despre ABA Banat. În primul rând, față de celelalte 10 administrații bazinale, instituția de pe malurile Begăi are cea mai mare medie de sancțiuni sub formă de avertismente – peste 73%. Adică, aproape trei sferturi. Celelalte regionale se învârt pe la 55%. Partea poetică e că, tot așa privite în oglindă și comparativ, ABA Banat stă rău de tot la capitolul de sancțiuni complementare. Zero barat! Nicio confiscare. Nicio desființare de lucrări. Nicio suspendare de activitate. Exact ca într-o republică autonomă de nisip! În schimb, de departe, celelalte administrații bazinele stau mult mai bine. Măcar mai mișcă din urechi!
În teorie, controalele celor de la Apele Române vizează balastiere, stații de epurare, baraje, iazuri miniere, microhidrocentrale și alte minunății. În practică, în Timiș, balastierele par să funcționeze după un cod civil propriu, probabil scris pe spatele unei autorizații, prelungite la infinit. Cine a urmărit anchetele publicate de InsiderTM, știe deja poveștile cu circuitul fiscal și în natura al agregatelor minerale: exploatări care sapă sub cota autorizată, perimetre extinse… din greșeală, maluri lăsate ca după bombardament, lacuri artificiale apărute peste noapte și autorizații, pe bandă rulantă, către aceleași firme de casă, care rezistă mai bine decât digurile.
Ca să nu mai vorbim despre dosarul DNA Timișoara din 2025, care a decimat ISCTR Timiș pe motiv de balastiere, abonamente la transportatori și suprasarcină de tonaj! Așa că, în tot acest context, faptul că, la ABA Banat, între 2022 și 2025, nu s-a dispus nicio suspendare a actelor de reglementare, pare mai degrabă o declarație de prietenie instituțională, decât un indicator de conformare perfectă. Ceea ce înseamnă că, în ciuda evidențelor, ori avem în Banat cei mai disciplinați exploatatori de agregate minerale din galaxie, ori controalele sunt făcute cu delicatețea cu care verifici visteria unui partid politic.Că exact așa arată filosofia administrativă de la ABA Banat!
Doar că, între timp, în Timiș, balastierele continuă să funcționeze ca niște mici state suverane, cu granițe flexibile și legislație elastică. Din păcate, râurile nu pot cere suspendarea autorizațiilor. Nici să vorbească despre elefanții care mișună în albiile apelor curgătoare și care se mișcă cu o libertate demnă de manualele de economie libertariană. Așa cum niciun camion nu poate povesti despre evaziunea fiscală, un secret pe care îl știe orice șoferul de basculă căruia nu i se potrivesc documentele de însoțire cu tonajul. La fel, nici natura nu poate contesta în instanță că, în timp ce inspectorii ABA Banat, numără controale și avertismente, în teren, albiile sunt coborâte sub cotele autorizate.
Așa că nu e de mirare că azi, tocmai din pricina controlului politic și a corupției generalizate, statul nu mai are nicio putere, decât în declarațiile televizate și în statistici. De aia se și comportă exact ca un vecin care, deși vede cum i se fură gardul, preferă să lase un bilet politicos, la parbriz, decât să-și rupă dinții în vreun carnet de partid. Dacă, totuși, sistemul mai insistă să ne convingă că așa arată și funcționează modelul ideal de gospodărire a apelor, atunci, poate ar trebui să treacă râurile în administrarea balastierelor. Că numai apele curgătoare par să fie singurele care știu exact câte agregate minerale se excavează din maluri sau albii. Și mai ales cât NU se declară.
Prev Post
What do you think?
Show comments / Leave a comment