Dacă mai e cineva care nu știe, printre altele, direct de la Bruxelles, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), pe masa autorităților publice din România au aterizat sume colosale de bani europeni, în cadrul măsurii – Infrastructură spitalicească publică nouă. Doar aparent au căzut din cer, că partea cea mai grea, scrierea de proiecte elegibile și absorbția fondurilor, a fost pusă în sarcina administrațiilor locale sau județene! Și aici s-a văzut priceperea, profesionalismul și frontul comun, la nivel de lobby politic.

Unele entități publice, acolo unde a existat ceva expertiză și seriozitate, au mai reușit să miște câte ceva și să avanseze cu proiectele sanitare. Altele, care au mers pe logica din Greierele și Furnica, se uită și acum la lună! Si mai e o categorie, aparte – ghinioniștii! Adică, cei care, din pricina unor interese financiare obscure și de grup, în ciuda nevoilor stringente ale pacienților, au fost jucate la ruletă rusească. Așa și Lugojul, care deține un spital, vechi de peste 115 ani, total nepotrivit și depășit de situație.

E și motivul pentru care, în urmă cu vreo 4 ani, unitatea administrativ teritorială a bătut la ușa Guvernului României pentru a obține fondurile necesare construcției unei noi unități sanitare. În decembrie 2020, a finalizat chiar și studiul de prefezabilitate. La vremea respectivă, oficial, nu fusese lansat niciun măcar un prim apel de depunere de proiecte prin PNRR. Un an mai târziu, după dezmorțirea situației, pe 6 septembrie 2021, Ministerul Sănătății a comunicat că viitorul spital de la Lugoj a fost inclus, alături de alte 49 de obiective, în planul de reziliență, urmând ca, pentru finanțare, să fie selecționate doar 27 de proiecte.

În timp, municipiul Lugoj a avansat cu proiectul noului spital. A întocmit și aprobat un studiu de fezabilitate, a elaborate documentațiile necesare demolării clădirilor, care urmau să fie afectate de noua construcție, și a obținut chiar și autorizația pentru ridicarea viitorului spitalului. În fine, pe 26 octombrie 2021, Consiliul Europei a emis decizia de punere în aplicare a PNRR, aferent României, cu termen de finalizare a tuturor proiectelor, cel târziu până pe 30 iunie 2026. Si, în anexă, care nu cuprindea încă niciun criteriu de selecție privind finanțarea unităților sanitare, printre cele 49 de noi proiecte spitalicești, a fost menționată și noua clădire medicală a municipiului Lugoj.

De la momentul deciziei UE, a mai trecut un an, până când Guvernul României a publicat, H.G. 1237 din 12 octombrie 2022, metodologia de selectare a proiectelor. Pe 18 noiembrie 2022, a apărut si ghidul în baza căruia, toți cei 49 de potențiali beneficiari de spitale pe bani europeni, puteau aplica pentru obținerea finanțării. Evaluările au decurs rapid, iar în 11 ianuarie 2023 a fost publicată lista proiectelor câștigătoare, printre care și cel al municipiului. Lugoj. Așa se face că, pe 30 martie 2023, administrația locală a semnat contractul de finanțare, în valoare de circa 125 milioane euro, ca rod al aplicării criteriilor publice, stabilite prin Ghid, dar și al influențelor politice, fără doar și poate.

Puterea gândului

Că lobby-ul partidelor a jucat un rol esențial, o demonstrează, clar, o serie de aspecte. În primul rând că, în cazul onor entități publice, siguranța că proiectele vor fi declarate câștigătoare, chiar înainte de startul competiției, s-a văzut de la o poștă. De fapt, asta e singura explicație pentru care câteva instituții au demarat licitațiile, pentru desemnarea unui constructor la viitoare spitale, cu mult înainte de aprobarea finanțărilor, recte ianuarie 2023: Cluj – ianuarie 2020, Bistrița Năsăud – martie 2020, Spitalul SRI – februarie 2022, Oradea – august 2022, Spitalul MAI – octombrie 2022. Da, acesta este rezultatul jocului și negocierilor politice, pe interese private sau de grup.

Adevărul e că, nici măcar acești beneficiari, care au furat startul, bazându-se pe intuiții puternice, nu au garanția fermă că vor putea implementa proiectele spitalicești, în termenul stabilit prin PNRR (30 iunie 2026), deoarece, azi, încă nu au demarat procedurile de achiziții pentru dotări medicale. Cert e că doar trei dintre vizionari (Cluj, Bistrița Năsăud și Spitalul SRI) au ajuns cu lucrările aproape de finalizare, ceilalți doi fiind în curs de realizare a fundațiilor pentru viitoarele spitale (Oradea si Spitalul MAI). Cum, în acest moment, nimeni nu poate garanta că România va obține, la Bruxelles, o prelungire a calendarului PNRR, pe încă maxim 3 ani, totul e în ceață. Dacă iese prost, tocmai din cauza întârzierilor de implementare, diferențele investiționale vor fi decontate de statul român. Și asta înseamnă sute de milioane de euro din buzunarul românilor, datorită incompetenței administrațiilor publice și guvernanților!

Ca să fie și mai clar succesul PNRR în România, la nivelul lunii februarie 2025, din 27 de câștigători, numai 11 au reușit să finalizeze achizițiile pentru proiectare și execuție sau doar pentru executie, proiectarea fiind finalizată, deja. Dintre acestia, Clujul a finalizat procedura în 2021, Bistrița a bifat-o în 2023, patru au terminat-o în prima parte a anului 2024 (Alba lulia, Vaslui, Spitalul SRI si Târgu Mureș), tot atâția au finalizat-o în a doua parte a anului 2024 (Oradea, județul Constanta, Spitalul MAl si Pitești) iar un beneficiar a rezolvat-o în cursul lunii ianuarie 2025 (Giurgiu). Cu foarte mici excepții (3), majoritatea entităților trebuie să întocmească, acum, proiectele tehnice și să obțină autorizațiile de construire, urmând ca, abia după, să poată începe lucrările de construcții.

Între timp, în septembrie 2023, incompetența administrativă a statului român și a clasei politice și-a spus din nou cuvântul. În sensul că, PNRR, pe Componenta Sănătate, a pierdut circa 740 milioane euro. Acesta e și motivul pentru care, Guvernul României a făcut un anunț de retragere a finanțării pentru un număr de cinci unități sanitare: Alba Iulia, Brașov, municipiul Constanța, Arad și Ilfov. Acum, însă, datorită unei legislații greoaie și a jocurilor politice, perspectiva PNRR arată dezastruos, în sensul că, la termen, pe condițiile UE, în România nu vor fi finalizate decât maximum 5 spitale noi din 27: Cluj, Bistrita Năsăud, Spitalul SRI, Oradea, Vaslui (matur, dar întârziat din cauza unor cercetari arheologice).

Banatu-i fruncea!

În afară de cele 11 proiecte pentru care s-au finalizat achizitiile (proiectare, proiectare si executie sau doar execuție) există alte 5 proiecte cu procedurile de licitație în curs de desfăsurare, 2 afectate de contestații (Brașov, Lugoj) și 2 ajunse la finalizarea evaluării ofertelor (Timișoara-IROT și Bacău). Altele, nici măcar nu au demarat procedura! De exemplu, în cazul spitalului din Lugoj, finanțat prin PNRR cu 150 milioane de euro, azi, dacă totul ar fi mers bine, construcția ar fi fost la etajul 1, deja. Doar că, aici, lucrurile au stat un pic altfel căci licitația a fost câștigată de o asociere de firme din România și una din Turcia. După ce oferta a trecut de etapele de evaluare tehnică și financiară, a fost desemnată o comisie de experți care a concluzionat că străinii falsificaseră o serie de documente, cu antet NATO, la capitolul experiență similară.

Ulterior, licitația a fost anulată iar Parchetul European Anticorupție al Codruței Kovesi (EPPO) a intrat pe fir! Acolo e și azi! Oricum, chiar și în aceste condiții, Primăria Lugoj nu a renunțat la ideea de a construi un nou spital pe raza municipiului, în speranța că termenul de finalizare se va prelungi cu încă trei ani, astfel încât procedurile tehnice să fie reluate, fără teama de a impacta bugetul local. Altfel, dacă PNRR nu va fi extins ca timp de implementare, atunci înseamnă că din 27 de proiecte, care au fost declarate eligibile pentru finanțare, la cum stau lucrurile azi, pe lângă un un eșec material și moral, doar 5 spitale noi își vor putea primi pacienții, până la anul în iunie. Adică, mai puțin de un sfert! De aceea, în tot acest context, dedicat unor nevoi fundamentale, strategia Ministerului Sănătății este – scapă cine poate și avansează mai rapid!

La fel și cu viitorul Institut Regional de Oncologie din Timișoara, în valoare de 200 milioane euro, a cărui licitație a intrat în linie dreaptă, abia acum vreo opt luni de zile. Chiar zilele trecute, președintele CJ Timiș Alfred Simonis a făcut marele anunț că, după evaluări, viitorul IROT are și un câștigător, fără să dezvăluie numele constructorului, până la finalizarea perioadei de contestații. După acest moment, dacă totul merge bine, urmează predarea amplasamentului și pregătirea șantierului, ceea ce înseamnă că, cel mai devreme, lucrările pentru viitorul spital pot începe, în toamna acestui an. Acum, dacă perioada PNRR nu se prelungește, e limpede că, până anul viitor, la final de implementare a proiectului, nici măcar fundațiile IROT nu vor fi ieșite din pământ. Chiar și așa, viitorul institut regional de oncologie are un back-up în Compania Națională de Investiții!

Azi, conform unei raport instituțional de analiză și sinteză, datat pe 20 februarie 2025, situația celor 27 de noi unități spitalicești, finanțate prin PNRR și care ar trebui finalizate, până la data de 30 iunie 2026, se prezintă astfel: contracte de execuție semnate – 11; procedură de achiziție în desfășurare – 5; atribuire serviciu de proiectare – 2; procedură suspendată – 2; proceduri anulate sau care nu au mai fost demarate – 7. Doar ministrul sănătății Alexandru Rafila spune că, din 27 de entități publice, 24 au semnat contractul cu firmele de construcții. Și speră ca, până în vara anului viitor, să fie finalizate în jur de 20 de noi spitale. Poate pe Marte, că-n România sigur nu!