Totul e spectaculos și merge strună, pe pagina de Facebook a celor de la RETIM Ecologic Service SA. De exemplu, pe data de 18 martie a.c, societatea de salubritate, în care Consiliul Local Timișoara deține 50% din totalul acțiunilor, a sărbătorit, în online, Ziua Mondială a Reciclării. Și i-a celebrat pe toți cei care au ales să colecteze separat și să contribuie la protejarea mediului, prin următorul mesaj:

Zi de zi, colegii noștri de pe teren și din stațiile de sortare se asigură că deșeurile colectate corect ajung acolo unde trebuie – la reciclatori. Le mulțumim atât lor cât și tuturor utilizatorilor care respectă regulile de colectare separată. Doar prin eforturilor noastre comune putem salva resurse prețioase de la depozitarea definitivă. Colectați separat, neapărat! 

Apoi, tot RETIM, pe 14 februarie, chiar de Valentine’s Day, le-a explicat sutelor de mii de abonați, înainte de a le majora tarifele, că dragostea adevărată durează, atât pentru oameni, cât și pentru planetă. A făcut asta, la fel, tot cu ajutorul unui mesaj pe rețelele de socializare:

În luna iubirii, îți arătăm cum poți face alegeri mai sustenabile pentru a proteja mediul înconjurător. Iubirea față de planetă începe cu gesturi simple: Evită risipa! De V-Day oferă cadouri eco-friendly: experiențe, plante, produse locale sau realizate din materiale reciclate. Folosește ambalaje sustenabile – hârtie compostabilă, cutii refolosibile sau pungi textile reutilizabile. Este garanția că cele reciclabile sunt valorificate, recuperând astfel resurse prețioase.

Oricum, de departe, cea mai ipocrită și plină de demagogie postare de Facebook a celor de la RETIM rămâne cea de pe 14 ianuarie 2025, care are legătură cu o campanie de colectare a brazilor naturali din Timișoara:

În luna ianuarie, timișorenii au răspuns pozitiv inițiativei de colectare gratuită a brazilor naturali, iar rezultatele vorbesc de la sine: aproape 20 de tone colectate și trimise spre reciclare! Acești brazi au fost transportați la un producator de materie primă pentru mobilier, contribuind astfel la protejarea mediului și la valorificarea responsabilă a resurselor naturale. 

În realitate, însă, niciuna dintre cele trei postările de pe rețelele de socializare ale celor de la RETIM nu are legătură cu realitatea din teren. Cel puțin, nu în totalitate! Despre alegeri sustenabile și protecția mediului încojurător, pe înțelesul societății de salubrizare a municipiului Timișoara, InsiderTM a prezentat imagini video, extrem de sugestive, și a explicat, pe larg, AICI. La fel, și despre colectarea și valorificarea responsabilă a resurselor naturale, marca RETIM, care face referire la colectarea brazilor de Crăciun de la populație, a pus pe tapet alte videoclipuri șocante, AICI.

Haiducii gunoaielor

Când, pe 16 octombrie 2024, un TIR s-a răsturnat pe DN 6, în zona localității Ghiroda, și-a împrăștiat deșeuri de toate tipurile, pe toate cele 4 benzi de circulație, în afară de IPJ Timiș, nicio altă instituție publică nu a ieșit să explice cazul. Deși, cel puțin cei care se ocupă de Protecția Mediului, ar fi avut toate motivele să o facă! În primul rând pentru că autocamionul de mare tonaj transporta gunoaie, de la Stația de Sortare a Deșeurilor Timișoara (SSDT), aflată pe platforma Colterm din Calea Șagului, la deponeul ecologic de pe raza comunei Ghizela, ambele operate de RETIM. Și, nu în ultimul rând, deoarece, la cum arată marfa și oferta etalată în mijlocul drumului, un asemenea melanj de gunoaie nu ar fi trebuit să existe laolaltă, în același transport, conform normativelor și legilor penale.

Așa că, logic, primul popas al organelor abilitate – Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Asociația de Dezvoltare Intracomunitară a Deșeurilor (ADID), Protecția Mediului (PMT), Poliția Locală Timișoara – ar fi trebuit să fie la stația de tranzit din incinta Colterm. Că acolo a fost încărcat TIR-ul cu gunoaie, care s-a răstrunat, în toamna anului trecut, pe raza comunei Ghiroda! Dar nu a fost să fie. E clar că, dacă s-ar fi deplasat la fața locului, fără anunț prealabil, atunci funcționarii statului s-ar fi lămurit pe deplin și ar fi înțeles, în cel mai limpede mod cu putință, cum se traduce lupta cu sortarea, reciclarea și transportul deșeurilor, facturate de RETIM, dincolo de postările lăudăroase de pe pagina oficială de Facebook.

Așadar, așa cum am promis, azi, punem pe tapet un nou set de imagini VIDEO. De data asta, nu cu reciclarea brazilor(la comun cu deșeurile menajere!!!) și nici cu scurgerile de levigat (din mașinile Euro 5 și Euro 6 cu care se laudă operatorul de salubritate!), ci cu operațiunile de tratare și sortare a reziduurilor de pe platforma Colterm, aflată în patrimoniul Primăriei Timișoara. Nu de alta, dar e bine să vadă și timișorenii, care riscă amenzi și buline roșii pe tomberoane, dacă nu selectează corect, cam cum înțelege și apreciază RETIM efortul abonaților. Evident, scurtmetrajul e disponibil, oricând și in extenso, pentru angajații statului, la următoarele coordonate de GPS – 45°42’50.3″N 21°11’50.1″E și 45°44’39.9″N 21°16’18.3″E.

Pe scurt, imaginile video de mai jos au inserate chiar și explicații, așa că nu punctăm decât unele aspecte care să aducă un plus de lămuriri. Măcar pentru abonații RETIM, că autoritățile sunt ocupate cu chestiuni mult mai importante. Deci, ceea ce reciclează timișorenii, chiar dacă e colectat separat, la final, așa cum rezultă din imagini, reziduurile ajung la comun, într-una dintre cele două stații de sortare și tranzit din zona metropolitană – la Colterm și încă una pe raza comunei Moșnița Nouă. Acolo, totul e la grămadă și, indiferent de categoria deșeului, sub greutate și intemperii, toate produc un lichid toxic – levigat sau borhot, cum i se mai spune popular (video). O parte se scurge în pământ, în pânza freatică, o parte este captat, în gropi sau șanțuri improvizate (foto-video)! Coordonatele georgrafice de mai sus, nu sunt degeaba!

Cum sortarea funcționează mai mult pe hârtie, că banda e în repaus (foto), în drum spre deponeul de la Ghizela, aflat în administrarea ADID, tot gunoiul se încarcă în TIR-uri, la fel ca si cel răsturnat la Ghiroda, anul trecut. Nu oricum, ci pe straturi, după metoda capac, patentată de traficanții de țigări (video). Probele sunt clare – la fund, 5-10 cupe de dual, iar deasupra reziduuri menajere. Și fără stress căci, la Ghizela, chiar dacă locația e în subordinea CJ Timiș, operatorul (nu administratorul) e tot RETIM. Cu alte cuvinte, societatea de salubritate colectează, sortează, tratează, reciclează, depozitează, transport, descarcă și elimină. Ea centrează, ea dă cu capul! Și nimeni nu vede!

Requiem

Pentru cei care nu știu, RETIM Ecologic Service SA a este o companie înființată în 1997, în urma asocierii Consiliului Local Timișoara cu firma germană RWE, într-un parteneriat de 50-50%. Ulterior, acțiunile celor de la RWE au fost preluate de concernul RER, tot din patria lui Goethe. De fapt, acționariatul german a intrat în parteneriatul cu administrația locală, care a dus la formarea societății de salubritate, cu SC RER Timișoara SRL care, la nivel de părți sociale, arată exact așa – 95% RRR Remmert Recycling Romania GMBH și 5% de Kevil Enterprises Limited, cu sediul social în Nicosia (Cipru), str. Strovolou 77. Da, Primăria Timișoara este partener de afaceri cu un offshore dintr-un paradis fiscal!

Contează mai puțin că Alfred Remmert, proprietarul grupului RER,  și-a întins afecerile cu gunoaie în toată România și a primit contracte, pe bandă rulantă, atât de la Ilie Bolojan, cât și de la Klaus Iohannis. Ce e interesant e că, de exemplu, potrivit datelor publice, societatea de salubritate bucureșteană, SC RER Ecologic Service REBU SA este aproape pe același tipar – Consiliul General al Municipiului București (CGMB), iar al doilea este compania SC RER București SRL, ambele având câte 50 la sută din capitalul social. Acționarul SC RER București SRL este controlat, la rândul său, cu o cotă de 94,99 la sută din părțile sociale, de către societatea germană RRR Remert Recycling România GMBH. Restul capitalului social este împărțit între SC RER Servicii de Administrare SRL, cu 0,01% din participații, și de offshore-ul cirpiot Kevil Enterprises Limited, cu 5 procente.